Cătălin Zmărăndescu a fost prezent în acest an în studioul GSP Live, la emisiunea moderată de Costin Ștucan și a vorbit, printre altele, inclusiv despre momentul în care l-a cunoscut pe Gigi Becali, dar și amintiri de când lucra ca bodyguard pentru finanțatorul FCSB.
- E întâlnirea cu George Becali evenimentul care ți-a influențat cel mai tare destinul?
- Băi, da, recunosc asta. Oarecum, și eu și el am crescut în același timp. Notorietatea noastră a crescut în același timp. Și acum mă întreabă lumea de dânsul, dar nu mai am nicio relație cu el. Ce s-a întâmplat cu exactitate, motivele, astea vor rămâne ale noastre.
- Cum l-ai cunoscut?
- Simplu, la un meci, la o gală legală de kickboxing. Dânsul a spus că are cel mai bun luptător din România, un tip Doru, parcă. L-am bătut de nu mai știa de capul lui, deși înainte de luptă a venit de câteva ori la sala Steaua, unde mă antrenam, și a încercat să aranjeze meciul. Mi-a zis: „Dacă mă bați rău, îmi pierd serviciul!”. A încercat o măgărie și în timpul luptei, dar nu am vrut să-l tamponez, să-l bat rău. După meci, la vestiar, a intrat Becali ca un taifun, cum venea în vremurile bune, și zice: „Bă, tu de mâine lucrezi pentru mine!”. Eu: „Poftim?!”. Antrenorul zice: „Taci din gură că e bine!”. Așa a fost.
- Ce ți-a oferit?
- A zis: „Atât ai salariu, asta, asta!”. La vremea aia, era un salariu bun. Să știți că Gigi n-a fost așa întotdeauna, era un om extraordinar înainte. S-a schimbat în momentul în care a intrat în politică, când a ajuns în centrul atenției.
- Spune-mi ceva din vremea de dinainte ca Becali să se schimbe.
- (Își adună gândurile) Nu dau nume, dar cineva foarte drag sufletului meu m-a întrebat: „Bă, cum de ai rezistat atât lângă Gigi?”. Au fost mulți ani, mulți rău. Și i-am spus așa. La începuturi, când eram vai de capul meu, m-am apucat să construiesc o casă la Chiajna. Pentru că nu aveam posibilități, placa de beton am turnat-o cu găleata pe care am cărat-o o zi întreagă. Aveam carne vie în palmă. Nu aveam bani, făceam betonul la o betonieră mică. Nu aveam acoperiș, improvizasem ceva peste placă. Aveam în casă o canapea, vai de mama ei, și trei linguri. Gigi a auzit și mi-a dat 3.500 de dolari și a zis: „Ia să îți cumperi tot ce ai nevoie în bucătărie!” Eu de banii ăia mi-am luat tot ce aveam nevoie în casă. Iar, pentru asta, toată viața…(se poticnește)
{{text}}