În direct la GSP Live, Alex Ioniță (26 de ani) a vorbit despre cauzele declinului său de formă din ultimii ani. E perioada în care antrenorii Dan Petrescu și Victor Pițurcă i-au reproșat lipsa de agresivitate în joc, boala tânărului fotbalist român tehnic.
Acum câțiva ani, Alex Ioniță era copilul teribil al fotbalului românesc, un jucător creativ pe care George Becali îl voia la FCSB pentru a completa colecția de tinere talente. Campion cu Astra în 2016, Ioniță a plecat la CFR - un transfer care a costat un milion de euro - , sperând să găsească maturizarea în fotbal înainte de un transfer în străinătate, dar fără să știe acela a fost începutul declinului în cariera sa. Ajuns la 26 de ani, atacantul își așteaptă acum suspendarea pentru încălcarea regulamentului antidoping.
59 de meciuriși 17 goluri a reușit Alex Ioniță în două sezoane și jumătate la Astra, între iulie 2015 și decembrie 2017. În cei trei ani scurși de atunci, Ioniță a jucat în 46 de meciuri și a dat doar 4 goluri pentru CFR, Craiova și Astra
- Ce s-a întâmplat cu Alex Ioniță? Unde e Alex Ioniță din 2018, despre care Pancu spunea că l-ar fi văzut în locul lui Hagi?
- La mine, cred că a fost problema de încredere și de constanță. Am ajuns în vârf foarte ușor și am coborât foarte ușor. Sunt conștient. Sunt un jucător talentat, mai puțin muncitor. Când mi s-a oferit încrederea de care am nevoie și continuitate, eu am ajuns imediat unde îmi era locul. Când mi s-au reproșat lucruri și nu mi s-a oferit încredere, am coborât mereu.
- A avut dreptate Gigi Becali când a spus că ești un fotbalist fricos?
- Nu, fricos niciodată. Sufletist. Mereu pun la suflet.
- Ai spus în multe rânduri că e o problemă de adaptare…
- Sunt conștient că undeva e și vina mea. Dar nu sunt doar eu vinovat. Chiar nu sunt. Înțeleg, în fotbalul mare nu o să stea nimeni după tine, nu are răbdare. Dar noi nu suntem în fotbalul mare.
- Dar acolo vrei să ajungi, Alex.
- Da, vreau. Dar… Mă abțin, sunt multe lucruri până ajungi acolo.
- Spune-mi!
- Trebuie să ai mentalitatea de asemenea natură. Noi nu avem. Nu sunt multe cluburi care să te învețe prea multe la copii și juniori. Mi-aș fi dorit să am o mentalitate ca a celor de la Viitorul. Mi-aș fi dorit să fie mai multe academii precum cea a domnului Hagi.
- La Rapid, când erai copil, cum era?
- Mi-au fost mereu alături cei de acolo, dar nu se compară nimic din România cu ce se întâmplă la Hagi.
Când am ajuns la Rapid la 6 ani, ne antrenam în spatele porții, cu panourile de reclame pe post de porți. Apoi, intram în bazinul de înot, care era mizerabil. Făceam pase cu zidul, aveam porțile desenate pe zid. Ne antrenam acolo și pe terenul de zgură de lângă, făceam porți din pietre. Și noi jucam fotbal la Rapid…
- Alex Ioniță
Alex Ioniță: „Cu Petrescu trebuia să alerg nonstop”
- Cu Șumudică ai jucat bine. Ce a știut să facă din tine?
- Să-mi dea încredere și libertate în teren. Nu sunt un jucător care nu aleargă. Alerg și eu înapoi, închid spațiile, nu las adversarul atât de ușor, dar nu pot să fac atât de bine și faza de apărare, apoi să fac și faza de atac. Nu mai ai prospețimea să driblezi câțiva oameni.
- Poate doar dacă te duci să faci vitamine de câteva ori pe săptămână.
- Sau alte lucruri...
- Asta a fost problema ta la CFR? Dan Petrescu pune mare preț pe disciplina din teren, mai puțin pe artificiile unui jucător.
- Nu am ce să-i reproșez, nimeni nu are. La rezultate, a fost cel mai bun antrenor din România în ultimii ani. Poate dânsul credea că o să poată să mă facă să joc pe stilul dânsului. Să alerg non-stop și, când am mingea în atac, să am reușitele pe care le aveam la Astra. Dar era foarte dificil.
- Creierul tău nu mai era oxigenat în atac?
- Da. După ce te retragi încontinuu… Plus că nu atingeam mingea de foarte multe ori. Se juca direct de pe fundași pe atacanți și trebuia să recuperez mingea a doua (n.r. - mingile respinse de apărarea adversă). Atingeam mingea foarte puțin. Odată ce alergi înainte, înapoi, înainte, înapoi, când vine mingea la tine dai pasă. E foarte greu după ce alergi atât să mai și driblezi.
- Îți reproșa ceva în discuții?
- Da. Mi-a spus că își dorește mai multă agresivitate de la mine. Să cobor mai mult pe faza de apărare.
- Și tu ce îi spuneai? „Nu pot”?!
- Da, i-am spus. Bine, nu puteam să-i reproșez. Nu era o discuție în contradictoriu. Îi spuneam: „Da, încerc! Da, fac!”. Dar eram și eu conștient că nu pot ce își dorește dânsul.
Alex Ioniță: „Și Pițurcă mi-a reproșat că nu sunt agresiv”
- E momentul în care ai plecat să-ți redresezi cariera la Craiova. Ce s-a întâmplat acolo?
- Nu am înțeles nici eu. Au fost două accidentări. O întindere și apoi o ruptură musculară. Au fost prea puține meciuri.
- De ce ai făcut accidentările astea? Te pregăteai bine?
- Înainte să ajung la Craiova, am stat într-un stres continuu. Numai eu stăteam pe telefoane. Și legătura cu Craiova, cu CFR, cu impresarul meu. Avea treabă și era plecat cu alți jucători. Îmi doream foarte mult să plec să joc undeva. CFR nu mă presa să plec, dar voiam eu să joc. Am renunțat la foarte mulți bani, la jumătate de salariu în ultimii doi ani și jumătate. În ultimele zile la CFR, nici nu m-am mai antrenat. Stăteam doar pe telefoane să rezolv transferul, dar a durat vreo trei-patru zile până s-a rezolvat.
- Și?
- Am ajuns la Craiova, am plecat în Azerbaidjan, unde am și jucat puțin. A urmat un ciclu de antrenamente de o săptămână, iar înainte de prima etapă de Liga 1, după un antrenament, am împins o minge spre poartă. Nu am șutat propriu-zis, dar am făcut întindere. Poate pe fond de oboseală, de stres. Am făcut recuperare, am revenit și apoi am făcut ruptură.
- Cum așa?
- A venit domnul Pițurcă și a urmat o perioadă cu trei antrenamente pe zi. Am făcut ruptură. Eu probabil nu eram refăcut complet. Am revenit, m-a băgat în câteva meciuri în care am jucat și bine, și slab. După aia, nu mai prindeam lotul. Mi-a zis la fel ca Dan Petrescu, că nu am agresivitate.
- Crezi că mai poți căpăta la 26 de ani agresivitatea care ți se cere? Nu știu. Aș da un exemplu, dar nu-mi vine în cap…
- Aaa, Bordeianu. E foarte agresiv și îmi place foarte mult să joc cu el. Dar ar putea el să facă ce fac eu?!
- Nu jucați pe același post.
- Pot să joc și mijlocaș central, am jucat și acolo.
Alex Ioniță: „Becali a avut dreptate când a zis că Man este peste mine”
- Îți reproșezi ceva din modul în care te pregăteai la cluburile la care ai fost?
- Îmi reproșez o perioadă. După 6 luni la CFR, nu m-am mai pregătit deloc în vacanță și am venit cu foarte multe kilograme în plus. Petrescu ne recomandase să ne menținem, dar am avut oarecum noroc. El a plecat și a venit Edi Iordănescu, m-a prins total nepregătit.
- Ce se petrecea în mintea ta de nu te-ai pregătit?
- Eram într-un fel de depresie. Am fost foarte dezamăgit și supărat. Eram foarte, foarte supărat pentru că îmi doream să joc. De asta am și ales CFR. Am văzut cât de mult m-au dorit, am văzut câți bani au dat pe mine. Am mers cu toată încrederea că o să pot să joc. Ajuns acolo, după șase luni să scad incredibil de mult…(i se gâtuie vocea) Eram foarte supărat.
- Cu câte kilograme ai venit în plus după vacanța aia?
- Aveam deja două-trei în plus. Am mai venit cu vreo patru. Aveam 83 de kile, cu 9 în plus față de cât am acum. Nu plăteam bani pentru kilogramele în plus, dar probabil că plăteam prin faptul că nu jucam cu Petrescu.
- Care e diferența dintre Petrescu și Iordănescu? Rocada asta s-a petrecut și acum la CFR.
- De vârstă, de mentalitate. Fotbalul lui Iordănescu e mult mai potrivit pentru mine din toate punctele de vedere. Cu el, am atins vârful formei. Regret că nu am rămas la CFR să lucrez cu el. Sper să-l mai prind acolo, dacă mă voi mai întoarce la CFR.
- Gigi Becali spunea cândva că Man e cu 27 de clase peste tine. Glumind, acum câte clase crezi că sunt între tine și Man?
- I-am spus dânsului atunci că vom vedea. A avut dreptate. Cel puțin în momentul de față… Dar am încredere în mine, știu ce pot. Dacă aș fi avut și eu încrederea care i s-a oferit lui Man… Oricum, merita să plece, e un jucător foarte bun. Sper să facă o treabă cât mai bună. Sunt sigur, însă, că și eu pot face același lucru. Doar că el are avantajul vârstei. Se simte fiecare an în fotbal, la 26 de ani nu mai ești privit ca la 22 de ani. Totuși, pot să fac și eu lucruri mari.
- Cu un pic mai multă agresivitate sau fără?
- (Se gândește și oftează) Da, cu un pic mai multă agresivitate. Nu la nivelul lui Culio sau Bordeianu, dar una acceptabilă. Aș putea cu mai multă pregătire.
- Vrei să ne spui că nu e gata cariera ta, indiferent de perioada de suspendare pe care o să o primești?!
- Da. Nu se pune problema. Pentru că mai mult de un an nu are cum să fie. Dacă era de patru ani, da. Puteam să mă angajez cu tata pe camion. Asta e meseria lui, asta a făcut toată viața lui. E pasiunea lui și oricât aș încerca să-l conving să o lase mai moale nu vrea.
Nu m-am văzut făcând altceva decât fotbal. Chiar și profesorii îmi reproșau asta. Colegii la fel. “Dacă Doamne, ferește, te accidentezi și nu mai poți să joci fotbal?”. Am neglijat școala, dar chiar și așa am luat Bacul, sunt și la facultate în Timișoara.
- Alex Ioniță
{{text}}