Volumul gigant „Palestrica” de Constantin Kirițescu, apărut în 1943 și reeditat în 1964 la Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, conține dovada că în 1893, „echipe efemere și neorganizate de elevi de liceu” jucau primul fotbal din Capitală pe terenul viran de la „Capul Podului Mogoșoaiei”. E vorba de actualul amplasament al Muzeului de Geologie.
E de necontestat că primele meciuri de fotbal de pe teritoriul României de azi s-au jucat în vestul țării, care aparținea de Austro-Ungaria în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.
Însă Bucureștiul, capitală a României deja independente, a adoptat, timid, sportul ce avea să erupă încă de dinaintea primului Război Mondial.
Iar dovezile că în Capitală se juca fotbal încă de dinainte de 1900 sunt păstrate în unele volume.
Printre ele, „Palestrica” de Constantin Kirițescu. Istoric și zoolog, profesor la Liceul. Sf. Sava din București, acesta a publicat volumul în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
La pagina 561, în descrierile începuturilor diferitelor sporturi practicate în România, tatăl economistului Costin Kirițescu aduce aminte și de foot-ball, denumirea prin care a pătruns sportul la noi.
„Începuturile au fost foarte modeste”, spune Kirițescu. Care punctează cu exactitate locul în care s-au desfășurat primele jocuri de fotbal din București. „Echipe efemere și neorganizate de elevi de liceu jucau, în vara anului 1893, pe locul viran de la Capul Podului Mogoșoaiei, unde astăzi este clădirea Institutului Geologic, printre jocuri gimnastice și atletice - oina era la modă în școli - și o parodie de fotbal”, se arată în volum.
Cum se numeau străzile atunci
„Capul Podului Mogoșoaiei” era fosta denumire a Pieței Victoria. Deși „Podul Mogoșoaiei” fusese deja redenumit Calea Victoriei după ce trupele sosite din războiul de Independență mărșăluiseră pe ea cu 15 ani înainte, locul era cunoscut încă de localnici drept „Capul Podului Mogoșoaiei”.
Conform unor hărți din 1883-1893 consultate de Gazeta Sporturilor, aflate pe site-ul România594 și disponibile în format .kmz (suprapuse în aplicația Google Earth peste harta actuală), Piața Victoriei era intersecția dintre străzile: Șoseaua Nouă (actualul Bulevard al Aviatorilor); Șoseaua Kiseleff, Șoseaua Filantropiei (Bd. Ion Mihalache de azi); Șoseaua Basarabilor (Șos. Nicolae Titulescu de azi); Strada Buzeștilor (Calea Buzești); Calea Victoriei; Șoseaua Bonaparte (azi bd. Iancu de Hunedoara).
Bulevardul Lascăr Catargiu din ziua de azi nu exista în 1893, ci se afla în fază de proiect.
Terenul viran cuprinde azi un părculeț și Muzeul de Geologie.
„Interes în stare embrionară”
Ce spune autorul susnumit despre jocul de fotbal? „O parodie de fotbal, fără reguli, cu mingi deformate și peticite”.
Era anul 1893, când Anglia începea deja la al șaselea sezon din campionat și programa a 22-a finală a Cupei Angliei. Ambele echipe victorioase, Aston Villa și Wolverhampton, mai joacă încă în Premier League.
Totuși, Kirițescu spune că, și la noi, „s-a creat astfel o atmosferă de interes în jurul noului sport, care s-a menținut multă vreme în stare embrionară, cu încercări slabe și fără instrucție, atât în București, cât și în Ploiești”.
Avea să treacă mai bine de un deceniu până la fondarea primului club de fotbal din București, Olympia (1904), echipă ce avea să câștige primele două ediții ale campionatului (în 1910 și 1911).
{{text}}