EXCLUSIV Paradisul litigios: fotbalul lăudat de Șumudică, datorii de peste 3,5 milioane de euro la jucătorii români. Dosarele FIFA: „A acționat într-un mod conspirativ”

Extrem de lăudat de Marius Șumudică, fotbalul din Turcia reprezintă un miraj pentru fotbalistul român: nivel de joc bun și salarii mult mai mari decât în Liga 1. Totuși, în ultimii ani, mai mult de 10 fotbaliști din România au rămas neplătiți, cumulul datoriilor trecând de 3,5 milioane de euro

„Îți spun sincer și fără să exagerez: cu Gaziantep cred că m-aș bate pentru titlu în România. Îi respect pe fotbaliștii din România, pe antrenori, pe patroni, dar diferența e uriașă! Din moment ce aici pot fi plătite salarii de un milion sau de 800.000 de euro pentru câte un jucător, e clar că e altă calitate în fotbalul aici”, declara Șumudică pentru Gazetă în septembrie 2020, lăudând forța financiară a fotbalului din Turcia.

Între timp, Șumudică a plecat de la Gaziantep, invocând lipsa de motivație financiară a clubului, și a semnat la Rizespor, de unde și-a dat demisia ieri. Un alt român, Dan Petrescu, a preluat-o pe Kayserispor în ianuarie 2021, dar a fost dat afară după doar 6 săptămâni.

Experiențele în Turcia ale celor doi antrenori care au câștigat împreună cinci titluri în Liga 1 au captat atenția media din România. Însă, în spatele conferințelor comice, ale gesturilor exuberante și laudelor lui Șumudică la adresa țării și a controversatului Recep Tayyip Erdogan, Turcia le oferă românilor un paradis litigios.

În ultimul an, patru jucători români - neplătiți de cluburile lor din SuperLig și 1.Lig chiar și de un an - au ajuns la FIFA pentru a-și obține drepturile. În urma proceselor, ei au câștigat în total peste un milion de euro. Alții șase au de primit peste 2,5 milioane de euro, dar clubul la care au fost legitimați a intrat în faliment, iar datoriile sunt aproape imposibil de recuperat.

Cazul Latovlevici: 510.000 de euro și 5% dobândă 

Miercuri, 3 martie 2021, s-a împlinit un an de când clubul Bursaspor îi este oficial dator lui Iasmin Latovlevici. La 34 de ani, fundașul stânga s-a întors la CFR, unde nu joacă, și așteaptă în continuare banii pe care i-a obținut la FIFA în procesul cu ultima sa echipă din Turcia. 

“Am fost sunat de cei de la Bursa, care vor să negocieze datoria lui Latovlevici. Clubul are datorii de peste 100 de milioane de euro dintre care vreo 7 milioane la foștii jucători, dar va fi preluat în curând de un om de afaceri puternic. Vor să pună clubul pe picioare. Trebuie să plătească pentru că au interdicție la transferuri”, spune Dragoș Sîrbu, impresarul lui Latovlevici.

În august 2018, fostul campion al României cu FCSB o părăsea pe Galatasaray și semna un contract pe un an cu Bursa, cu drept de prelungire pe încă unul în cazul în care juca în 22 de meciuri. Latovlevici primea 29.000 de euro pe lună și prime obligatorii în valoare de 50.000 de euro. Dacă nu strângea această sumă din prime, clubul din SuperLig se obliga să completeze diferența până la 50.000.

2.500 de lire turceștise angaja Bursaspor, conform contractului, să-i achite lunar lui Latovlevici pentru chirie

La finalul sezonului, Bursa a retrogradat, dar contractul lui Latovlevici s-a prelungit. După câteva luni, în 3 ianuarie 2020, românul a notificat clubul pentru neplata a 288.500 de euro și 40.000 de lire turcești. Salariul său era neplătit de aproape un an, din februarie 2019. Cum conducerea nu a răspuns la notificare, pe 22 ianuarie 2020, Latovlevici a înștiințat clubul că reziliează unilateral contractul cu justă cauză, conform articolul 14 bis din Regulamentul FIFA privind Statutul și Transferul Jucătorului. 

 ÃŽn cazul în care un club, în mod neregulamentar, nu-i plătește unui jucător cel puțin două salarii lunare până la data scadentă, se consideră că jucătorul are un motiv justificat de a-și rezilia contractul. Condiția este ca jucatorul să anunțe în scris clubul și să-i acorde un termen limită de cel puțin 15 zile pentru ca clubul debitor să-și respecte pe deplin obligația/obligațiile financiare  

- articolul 14 bis, din Regulamentul FIFA privind Statutul și Transferul Jucătorului

În februarie 2020, Latovlevici a semnat cu clubul maghiar Kisvarda, iar o lună mai târziu a depus plângere la FIFA contra Bursaspor în care cerea 639.000 de euro și 40.000 de lire turcești (n.r. - aproximativ 4700 de euro), plus dobândă cinci la sută la sumele datorate: 

• 288.500 de euro salarii neplătite 
• 195.500 de euro compensația pentru ruperea contractului (n.r. - se calculează salariul rămas până la finalul contractului din care se scade eventualul salariu încasat de la clubul următor rezilierii contractului)
• 155.000 de euro, compensații adiționale (n.r. - FIFA poate să acorde o compensație suplimentară de până la 6 salarii) 
• 40.000 de lire, echivalentul a 16 luni de chirie

20.000 de euroa câștigat Latovlevici la Kisvarda în cele 4 luni de contract, în primăvara anului 2020, conform datelor publicate de FIFA

În timpul procesului la FIFA, Bursaspor s-a apărat susținând că i-a plătit de fapt lui Latovlevici suma de 295.956 de euro, pe lângă care a mai efectual “plăți adiționale prin instituții și persoane relevante”. Turcii nu au putut, însă, să facă dovada acestor plăți.

După 5 luni, FIFA a admis parțial cererea lui Latovlevici și i-a acodat 288.500 de euro, 40.000 de lire turcești și compensații de 215.500 de euro, în total 508.700 de euro. La această sumă de adaugă penalități de 5 la sută pe an, începând cu 3 martie 2020. Acum două zile, dobânda pe care Bursaspor trebuie să o plătească a ajuns la 25.500 de euro. 

În plus, Bursa a primit interdicție de a mai face transferuri în următoarele 3 perioade de mercato.

Cazul Stancu: 215.000 de euro la a doua încercare

Bursaspor are datorii și la alt jucător român. Pe 19 ianuarie 2017, Bogdan Stancu - un fotbalist care joacă în Turcia din 2011 - semna un contract pe 2 ani și jumătate cu sfertfinalista Cupei Cupelor din 1975. În al doilea sezon, contractul prevedea o plată de 250.000 de euro, un salariu de 65.000 de euro pe lună timp de 10 luni (august 2018-mai 2019) și un alt bonus de 70.000 de euro, plătibil în februarie 2019.

 ÃŽn total, 970.000 de euro, adică aproximativ 80.800 de euro pe lună.

 ÃŽn 23 iunie 2018, Stancu a trimis clubului o notificare pentru neplata a 535.000 de euro. O lună mai târziu, jucătorul semna cu conducerea o înțelegere de plată pentru 425.000 de euro și 42.500 de lire turcești (n.r. - chiria pe 17 luni) în care Bursa garanta restanțele eșalonate pe jumătate de an cu note de promisiune. Dacă Bursa nu respecta nici această înțelegere, Stancu avea dreptul să rupă contractul în termen de 17 zile. 

Patru luni mai târziu, Stancu notifica din nou clubul în privința unei datorii de 250.000 de euro, iar în decembrie 2018 anunța rezilierea unilaterală a contractului. Pentru a-și recupera banii, Stancu a ales calea comisiilor federației turce în loc să meargă direct la FIFA, deși faptul că era jucător străin în campionatul turc îi permitea asta.

175.000 de euroeste salariul total câștigat de Bogdan Stancu la Genclerbirligi, între februarie și iunie 2019, după ce a reziliat contractul cu Bursaspor. Datele sunt publicate de FIFA

Deși federația turcă a confirmat rezilierea contractului, Stancu nu a fost mulțumit de despăgubiri și a mers la FIFA unde a cerut 410.000 de euro drept compensație pentru ruperea contractului, plus penalități de 5 la sută pe an. 

Procesul a durat 5 luni, iar FIFA i-a respins cererea în februarie 2020, din cauză că s-a adresat întâi federației turce. “Calea de acțiune aleasă de Reclamant nu poate fi considerată drept consistentă”, se scrie în motivare. Stancu s-a întors la FIFA, însă, după câteva luni și a reușit să câștige suma de 202.000 de euro plus dobândă. Bursaspor încearcă acum să renegocieze și această datorie. 

Cazul Rusescu: 415.000 de euro

La finele anului trecut, pe 13 noiembrie, FIFA i-a dat dreptate lui Raul Rusescu în procesul cu clubul de ligă secundă Giresunspor. Actualul atacant de la Clinceni a semnat cu echipa turcă în iulie 2019. Urma să câștige 250.000 de euro pe sezon în următorii doi ani. 

La fix un an după ce a semnat, cu echipa la jumătatea clasamentului din 1.Lig, Rusescu a trimis o notificare pentru plata restanțelor de 165.000 de euro. Și el era neplătit de 6 luni. 21 de zile mai târziu, atacantul rezilia unilateral contractul, iar după o pauză de trei luni semna cu Clinceni. 

7.000 de europe lună este salariul lui Rusescu la Cliceni, conform datelor publicate de FIFA

Ajuns la FIFA în august 2020, Rusescu a cerut restanțele salariile de 165.000 de euro și o compensație de 286.000 de euro, plus dobânda de 5 la sută. Giresunspor a încercat să tragă de timp, cerând suspendarea cazului până la terminarea perioadei de transferuri. Clubul turc s-a apărat susținând că s-a comportat “în regulă” cu angajatul Rusescu și că a făcut “o mulțime de plăți”. La dosar au fost atașate mai multe extrase de cont cu plăți care aveau ca radical suma de 2.250 de lire turcești, prezentate de club drept “tranșe salariale”. Documentele nu au fost considerate probe de FIFA.

 ÃŽn plus, turcii au susținut că Rusescu a rupt contractul după ce a refuzat în mod repetat reducerea salariului din cauza crizei Covid. “Jucătorul a acționat într-un mod conspirativ și cu o motivație ulterioară serioasă. Onorata Cameră nu poate tolera asemenea maniere de dragul viitoarelor cazuri”, a susținut apărătorul clubului turc. 

Judecătorii FIFA nu au primit nicio dovadă care să susțină afirmația, iar lui Rusescu i s-au acordat salarii și compensații în valoare totală de 415.000 de euro. Atacantul nu a primit banii nici acum, la 4 luni după câștigarea procesului, deși Giresunspor are în acest moment o interdicție la transferuri. 

Cazul Săpunaru: prime trecute la salarii

Cristi Săpunaru e sub contract cu Kayserispor din vara lui 2020, dar fundașul a mai jucat acolo și între 2017 și 2019. În prima sa perioadă la Kayseri, românul a câștigat 450.000 de euro pe an, plătibili conform schemei: 

• 150.000 de euro, bonus la începutul sezonului 
• 30.000 de euro pe lună, timp de 10 luni

La finalul contractului, Săpunaru a trimis o notificare pentru neplata a 85.000 de euro, reprezentând două salarii și jumătate plus chirii pentru apartament și mașină. Ulterior, a ajuns la FIFA. În încercarea de a demonstra că nu are datorii la jucător, Kayseri a prezentat o listă cu plăți în lire turcești, pretinzând că erau rate salariale. Avocații lui Săpunaru au explicat, însă, că era vorba de prime de meci și au prezentat drept dovadă un tabel cu meciurile și plățile efectuate.

 FIFA i-a acordat lui Săpunaru 75.000 de euro. Peste câteva luni, românul semna din nou cu Kayseri, iar datoria era stinsă. 

 Karabuk, gaură neagră pentru români 

Acestea sunt cazurile publice. Pe lângă ele, alți fotbaliști români își așteaptă banii de la cluburile din Turcia unde au jucat. Cristi Tănase are de primit 350.000 de euro de la Eșkișehir și Giresunspor. Marius Alexe a fost 4 ani sub contract cu Karabukspor, un club serios intrat rapid într-o vrie financiară care a dus la faliment. 

“Am de luat peste 700.000 de euro, dar clubul e în faliment și șansele sunt extrem de mici să mai recuperez ceva. Ce mai poți face? Ok, sunt niște legi, ei nu mai au voie să își facă echipă dacă nu plătesc, dar probabil că aștept degeaba”, spune fostul dinamovist pentru Gazetă. 

Neplătiți de Karabuk mai sunt alți 5 fotbaliști români: Găman, Tănase, Torje, Papp și Neagu. Conform impresarului Dragoș Sârbu, suma totală a datoriilor lui Karabukspor către români se ridică la 2,5 milioane de euro.

 ÃŽn acest moment în primele două ligi din Turcia sunt 8 fotbaliști români: Maxim și Toșca (Gaziantep), Lung, Săpunaru și Alibec (Kayserispor), Pantilimon (Denizlispor) în SuperLig, plus Torje (Bandirmaspor) în 1.Lig. 

Câți vor mai semna contracte într-o țară în care riscul de a nu fi plătit este însemnat? 

Conform datelor de pe site-ul FIFA, între august și noiembrie 2020, Comisia de Soluționare a Litigiilor (FIFA-DRC) a judecat 66 de conflicte de muncă. 14 dintre ele, adică 21,2 la sută, vizau datoriile cluburilor din Turcia față de jucătorii străini, iar printre echipele datoare se numără și gigantul Beșiktaș.

 ÃŽn comparație, în aceeași perioadă, FIFA a judecat doar patru cazuri (6 la sută) în care erau implicate cluburi din România.

CITEŞTE ŞI ALTE ŞTIRI DIN FOTBALUL INTERNAÅ¢IONAL: 

• Barcelona pregătește transferul care să-l facă pe Messi să rămână! Pe cine vrea să transfere unul dintre candidații la președinție

• Man, criticat în presa din Italia: „Ușor ca un fum! Mai puține «floricele», mai multe șuturi” » Ce scriu italienii de Mihăilă după Parma - Inter