La 20 de ani, Claudiu Petrila are deja două titluri cu CFR Cluj. A fost împrumutat în acest sezon la Sepsi, unde a devenit om important în trupa lui Leo Grozavu.
Mijlocașul visează la Euro U21 și speră ca din vară să joace constant la CFR Cluj.
- Claudiu, ai ales să pleci de la CFR pentru a juca la Sepsi. Ce te-a determinat să lași campioana?
- Dorința de a juca! Trebuie să ies mai mult în față, să arăt ce pot. Nu mă simțeam umbrit la CFR, însă nu aveam o șansă reală de a juca mai mult. Simțeam că trece timpul pe lângă mine, nu mai puteam pierde timp.
- Ai trăit la Cluj sub o presiune continuă, cea a performanței și cea pusă de Dan Petrescu. Cum era pentru tine, ca tânăr jucător?
- E bine să ai presiune, te ajută să progresezi. Însă cred că e bine să fie cu o limită, pentru că altfel strică. Cred că asta se vede la FCSB, unde deși sunt tineri cu valoare, uneori suferă din cauza asta, la unele meciuri.
Îmi doresc să ajung în Spania, în LaLiga. E visul meu de când eram copil. Cred că e campionatul care mi se potrivește cel mai bine
- Claudiu Petrila, mijlocaș Sepsi
VIDEO. Claudiu Petrila: „Ce e în sufletul unui copil scos după 2 minute?"
- Cum e la Sepsi?
- Simt că mi-am găsit locul aici. Am început bine, nu știu dacă m-am impus, însă am jucat mult mai mult. Chiar sunt mulțumit de realizările mele de până acum.
- Ce zice de moda de a-i scoate pe puștii U21 după câteva minute sau chiar mai puțin?
- Din fericire, n-am fost în postura asta. Și nici nu mi-aș dori. Cred că e un sentiment oribil să ieși după 2-3 minute! Ce putem face noi? Nu pot spune că-i înțeleg pe antrenori, pentru că nu o fac. Nu cred că se poate întâmpla ceva rău într-un meci dacă ții un jucător mai multe minute. Mă rog, poate nu-s în măsură să-mi dau cu părerea.
VIDEO Claudiu Petrila: „Bunica m-a susținut mult!
- Îți mai aduci aminte cum ai început fotbalul?
- De la 5-6 ani eram doar cu mingea în fața casei. Părinții au decis să mă dea la fotbal. Tata avusese o legătură cu fotbalul, însă doar la nivel de comună. N-a fost simplu la început. E greu pentru un băiat de la țară să meargă la oraș. Am fost la Juventus Oradea de la 7 la 9 ani. Făceam naveta de 3 ori pe săptămână, mă duceau părinții sau bunica mea.
- Nu te obosea naveta?
- Nuuu, îmi plăcea mult. Voiam să stau să mă joc, să stau cu colegii de echipă. Bunica m-a ajutat mult până acum. Și acum bunica se uită non-stop la televizor să mă vadă. E foarte fericită când mă vede.
- Cum a fost pentru ea când ai debutat?
- Pff, a fost foarte, foarte fericită. Era tare mândră și de ea, și de mine.
VIDEO: Claudiu Petrila: „Nu mi-e rușine să recunosc că primeam haine și ghete pentru că nu aveam”
- Îi e dificil unui copil de la țară să facă fotbal de performanță?
- Pot spune că da, însă contează mult dorința. Cred totuși că se pierd multe talente pentru că nu suntem prea dezvoltați ca infrastructură. Eu am avut noroc să merg la LPS Oradea. Financiar au fost câteva probleme, pentru că nu vin dintr-o familie bogată. Nici săraci n-am fost, am avut în mare parte ce mi-am dorit, dar nu ca alte familii.
- Ai fost vreodată invidios pe vreun coleg?
- Da, normal. Nu-i o rușine să recunosc. Când eram mic, primeam ghete și haine de la alții. Nu mi-e rușine să recunosc asta. Acum mă bucur că pot fi pe picioarele mele și mă mândresc cu asta. Uite, acum a venit rândul meu să dau ghete și haine ce nu le mai port eu sau îmi rămân mici. Mă bucur că pot ajuta.
- La câți ani ai plecat de acasă?
- 12 ani aveam. Am plecat la oraș cu bunica mea. Atunci nu realizam eu că e greu sau nu. Îmi doream să joc fotbal. Fără bunica mea mi-ar fi fost greu, voi face mereu tot ce pot pentru ea, să o ajut măcar cu cât m-a ajutat ea pe mine.
- Care-i cea mai puternică amintire din copilărie?
- Am plâns mult când mi s-a desființat prima echipă. Și am făcut o pauză de 2 ani. Am stat fără fotbal de la 9 la 11 ani. Stăteam la țară și mergeam la școală. Mă mai jucam prin sat cu prietenii, ăsta a fost singurul contact cu fotbalul în acel moment.
Sunt mult mai grele antrenamentele de la Sepsi decât cele ale lui Dan Petrescu. Aici se lucrează foarte mult fizic. Însă cred că mă ajută să progresez mai repede - Claudiu Petrila, mijlocaș Sepsi
Petrila: „Internetul e principalul viciu"
- Care a fost cel mai frumos cadou de la părinți?
- Am avut un turneu în sală cu echipa și nu aveam adidași de sală. Nu știu cum au făcut de mi-au adus o pereche de adidași noi. Am fost foarte bucuros. Acum pare un lucru mic, dar atunci a fost foarte important. Nu voi uita asta!
- Visezi la Euro?
- Ar însemna enorm. Visez la asta de când eram mic. Bine, și acum sunt mic, însă visez de când eram și mai mic. E greu, voi munci, sper să fiu acolo.
- Ce idoli ai?
- Îmi place mult Neymar. Iar din țară îl admir pe Cipri Deac. Am învățat multe de la el. Cum să mănânc, ce să fac. E foarte profesionist. Îmi place și Mitriță, dar îmi plac și băieții de la Parma, Man și Mihăilă.
- Ești la vârsta tentațiilor, e greu să reziști?
- Nu, deși sunt multe la vâsta mea. Mi-am ales bine grupul plus că sunt foarte familist.
- Ce vicii ai?
- Cred că internetul. Pierd mult timp acolo. Prea mult timp! E o dependență, foarte greu de oprit.
- Clujul nu te-a schimbat, Bucureștiul crezi că ar face-o?
- E posibil, sunt alți oameni, alte anturaje. E diferit, probabil că ar fi o problemă. Însă cu toate astea n-aș spune nu unui transfer aici dacă ar fi mai bine pentru mine.
400.000 de euroe cota lui Petrila pe transfermarkt
Mai am multe hobby-uri. Dacă mă pui să aleg câteva mai importante, voi spune pescuitul și baschetul. Al doilea îl practicam doar când mai găseam câte un coș prin sat
Citește mai multe știri din Liga 1:
{{text}}