În zăpușeala umedă de la Miami, Mihaela Buzărnescu și Simona Halep au fost supuse, în interval de o zi, aceluiași test, numit Caroline Garcia.
Franțuzoaica are capacitatea de a părea invincibilă. Servește ca un călău dând cu securea, expediază la linie serii de dreapta și rever care scot fulgii din minge, vine peste adversară cu o ferocitate dătătoare de fiori.
Bineînțeles că nu e, că dacă ar fi, ar fi 1 mondial, nu 51. Însă impactul psihologic poate să fie fatal, cum s-a întâmplat cu Mihaela. Îndemânatica Michi n-a reușit să-și scoată din cap impresia paralizantă „N-am ce să-i fac lu` asta!...”, care n-a lăsat-o să-i ia decât 3 ghemuri campioanei de dublu de la Roland Garros.
Simona însă, ca o mare luptătoare plină de amintiri și cicatrice, pe lângă rănile proaspete (acum umărul drept), a avut tăria să-și țină în minte gândul „Nu te lași!”, cu convingerea că, până la urmă, poate să destrame în câteva minute grozăvia din fața ei.
În tenis e bine să crezi în regula de 3 simplă: sunt de ajuns 3 greșeli succesive ale adversarei sau/și 3 lovituri câștigătoare legate ale tale, ca să întorci un meci. Regula a funcționat la 6-3, 3-1 și șansă de 4-1 pentru Garcia. De acolo, Simona a mai pierdut 1 ghem și a câștigat 11!
Un montaj de imagini din finalul setului 1 cu unele din setul decisiv, încheiat cu 6-0 (eu îi zic „lăptăreasă”, ca pe vremea lui Năstase și Țiriac, nu „covrig”, ca acum) ar arăta ca un film suprarealist, în care călăul și victima își inversează rolurile.
Pe lângă încă un bravo! pentru Simona, am însă și eu un gând care nu mă lasă să ațipesc, deși e trecut de 2 noaptea: pe unde o fi uitat Simona regula asta de 3 simplă la Australian Open, în fața Serenei?
{{text}}