Craiova este o echipă generoasă. Atât de generoasă încât scapă printre degete victoria cu o contracandidată la titlu care prinde o zi mai proastă
S-au întors băieții de la loturi să arate ce pot și în campionat. La naționala mare nu au putut prea mult, la tineret rămâne senzația că era loc de mai bine. FCSB și Craiova dau oameni mulți la reprezentative. Fiind formații tinere, mai ales la U21. Ceea ce este un semn de sănătate și înseamnă că, mai mult decât CFR, FCSB și Craiova oferă o perspectivă despre cum va arăta viitorul fotbalului românesc. Să sperăm că mai bine decât la Erevan.
Meciul a avut intensitate și ritm, oamenii nu și-au drămuit energia. Din păcate, consumul de calorii nu asigură neapărat calitatea. Carențele tehnice și superficialitatea au văduvit partida de mari ocazii în prima repriză, în condițiile în care fundașii centrali, și la gazde și la oaspeți, au fost foarte ospitalieri în careurile pe care se presupune că le apără.
La bucureșteni, Miron continuă să își poarte fără grație kilogramele în plus, iar asta l-a făcut vulnerabil în duelurile cu Ivan, Camara sau Baiaram. La fel Cristea, deși el nu este purtător de țesut adipos. Dincolo, la olteni îi avem pe Marius Constantin și Paul Papp. Adică un veteran care nu își mai poate ascunde vârsta și un repatriat, nici el prea tânăr, mai degrabă lent și rudimentar. Cu asemenea apărători centrali, mijlocașii ofensivi și atacanții aveau spațiu de manevră. Degeaba. Moruțan, Octavian Popescu, Tănase, Cicâldău sau Camara au avut grijă să strice aproape tot.
Gigi Becali a operat trei schimbări la pauză. Nu căutați ironia, așa se întâmplă. Crețu, Panțîru și Vână le-au luat locul lui Ovidiu Popescu, Radunovici și Oaidă. Cam degeaba, fiindcă tot Craiova a rămas mai periculoasă prin incursiunile lui Camara și Ivan. Faultat de Miron, ultimul a obținut penaltyul executat de Cicâldău și apărat a la Helmuth Duckadam de Vlad. Dominată și în suferință, FCSB putea înscrie golul victoriei prin Tănase, iar mai apoi prin Crețu, dar Pigliacelli le-a blocat șuturile.
0-0 de la final a adâncit totuși impresia că oltenii s-au păcălit și au pierdut două puncte, fiindcă au fost echipa mai activă, care produs mai mult fotbal. Nu trăiți cu senzația că de la ceea ce era odinoară Campioana unei mari iubiri s-a trecut mai nou la Campioana unei eterne amăgiri?
{{text}}