Toate cluburile din Liga 1 care sunt susținute de autoritățile locale au cea mai importantă datorie din buget tocmai către stat, mai precis către autoritatea fiscală.
În schimb, granzii FCSB, CFR, Craiova și Astra au datorii mari, însă sumele sunt către propriii patroni. Dinamo e excepția de la regulă: e singurul club din Liga 1 care la finalul anului trecut avea cea mai mare sumă de plată, din totalul datoriei, către angajați.
Rapoartele fiscale ale cluburilor din Liga 1, publicate de fiecare în parte, continuă să developeze situații extrem de interesante. Zilele trecute, GSP a făcut o analiză pe ceea ce înseamnă veniturile, dar și ponderea pe care o au banii din drepturile TV, dar și cum au scăzut încasările din biletele.
Astăzi, capitolul „datorii"! Care are o concluzie cu adevărat spectaculoasă. Nu neapărat faptul că acestea au crescut față de 2019, la unele cluburi procentul e și de 50%, dar defalcarea acestora oferă o imagine surprinzătoare.
Toate cluburile care sunt finanțate în principal de autoritatea locală au cea mai mare parte din datoria raportată la 31 decembrie 2019 chiar către stat. Mai precis, către autoritatea fiscală, ceea ce se traduce prin impozitele și contribuțiile aferente salariilor angajaților.
Fără nicio excepție, toate aceste grupări „patronate" de primăriile respectivelor orașe au acumulat cel mai însemnat procent din datoria totală fix către stat. Cel mai elocvent exemplu e Voluntari, care avea sume datorate bugetului de stat 1 milion de euro, în condițiile în care, pe parcursul anului trecut, a încasat din bani publici aproape 1,5 milioane de euro, iar în 2019 a atins chiar 3 milioane de euro din partea Primăriei Voluntari!
Chindia și Clinceni însumau și ele, la 1 ianuarie, încă aproape 1 milion de euro restanțe către fisc, după ce și ele se aleseseră cu finanțare de la stat!î
Cluburile care au principala datorie către stat
CLUB | FINANȚAT SAU NU DE STAT | LOC DATORIE CĂTRE STAT |
Voluntari | DA | 1 |
Chindia | DA | 1 |
Iași | DA | 1 |
Clinceni | DA | 1 |
Argeș | DA | 1 |
Botoșani | NU | 1 |
Cluburile private, care nu trăiesc din sprijinul autorităților locale, au și ele datorii și păstrează linia celor de stat, în sensul că principala restanță e chiar către principalul creditor, adică propriul patron.
Această situație e întâlnită la granzii CFR, FCSB, Craiova și Astra. Varga, Becali, Rotaru și Niculae au de recuperat împreună de la cluburile lor, conform bilanțul financiar-contabil, nu mai puțin de 46 de milioane de euro. Această practică, de a trece ca împrumut sau ca datorie orice sumă de bani care, teoretic, e investită în societate din propriul buzunar, nu e o metodă care acționează doar în fotbal.
Și în alte medii de afaceri se procedează la fel, tocmai din cauză că atunci când firma respectivă are venituri foarte mari și realizează profit, dacă patronul vrea să retragă sume de bani și o face apelând la profit, e nevoit să achite impozit către stat. În schimb, dacă procedura e de "returnare a împrumutului sau de stingere a creanței", atunci nu se aplică niciun fel de impozitare.
Cluburile care nu au principala datorie către stat
CLUB | FINANȚAT SAU NU DE STAT | LOC DATORIE CĂTRE STAT | CARE E PRINCIPALA DATORIE |
Astra | NU | 2 | Patron |
CFR | NU | 2 | Patron |
Craiova | NU | ultimul loc | Patron |
FCSB | NU | ultimul loc | Patron |
Dinamo | NU | 2 | Propriii angajați |
Sepsi | NU | ultimul loc | Subvenții Guvern Ungaria |
Viitorul | NU | ultimul loc | Credite |
Datoria lui Sepsi e, de fapt, subvenția Guvernului de la Budapesta
Aproape toate echipele au adunat datorii în plus față de ceea ce aveau în bilanț la 31 decembrie 2019. Clinceni și Chindia aproape că și-au dublat restanțele, Dinamo are un surplus de 60%, Voluntari de 50%, dar și Viitorul are mai mult cu o treime.
Un caz aparte e Sepsi, care a ajuns să aibă cea mai mare datorie din Liga 1, aproape 20 de milioane de euro, însă 90% din această sumă înseamnă, practic, subvenții. Adică resurse financiare nerambursabile primite sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, printre care și destinația lor, în cazul clubului din Sf. Gheorghe fiind vorba despre investiția Guvernului de la Budapesta în construcția noului stadion, care urmează să fie inaugurat la finalul acestui an, sume care apar obligatoriu în contabilitate, la capitolul datorii, dar ele sunt, de fapt, investiții!
Cum arată datoriile către autoritatea fiscală
Club | Sumă (euro)* | Finanțat sau nu de stat |
Astra | 3.400.000 | NU |
CFR | 2.250.000 | NU |
Dinamo | 1.200.000 | NU |
Voluntari | 1.050.000 | DA |
Chindia | 510.000 | DA |
Botoșani | 500.000 | NU |
Clinceni | 415.000 | DA |
Sepsi | 300.000 | NU |
FCSB | 85.000 | NU |
Craiova | 80.000 | NU |
Viitorul | 75.000 | NU |
FC Argeș | 22.500 | DA |
* la data de 31 decembrie 2020
** Poli Iași, UTA şi Hermannstadt nu au publicat raportul fiscal pentru 2020
Cum arată datoriile totale ale cluburilor din Liga 1
CLUB | SUMĂ (euro)* |
Sepsi | 19.800.000 |
CFR | 19.700.000 |
Astra | 18.100.000 |
Craiova | 16.800.000 |
FCSB | 9.900.000 |
Dinamo | 6.300.000 |
Viitorul | 5.600.000 |
Voluntari | 2.300.000 |
Botoșani | 1.700.000 |
Clinceni | 1.200.000 |
Chindia | 700.000 |
Argeș | 50.000 |
* la data de 31 decembrie 2020
** Poli Iași, UTA şi Hermannstadt nu au publicat raportul fiscal pentru 2020
Patronii-creditori cu cele mai mari creanțe
Patron | Club | Datoria către propriul patron |
Mihai Rotaru | Craiova | 14.400.000 |
Nelu Varga | CFR | 11.500.000 |
Ioan Niculae | Astra | 9.200.000 |
Gigi Becali | FCSB | 8.500.000 |
Viitorul, singurul club din Liga 1 care n-a apelat la bani publici în 2020!
Pe parcursul anului precedent, chiar și cluburile care nu s-au intersectat niciodată cu finanțare din partea statului au avut parte de sume, e drept mici, care au provenit din bani publici, mai precis și de urma ajutoarelor sociale oferite de Guvernul României pentru cei care și-au trimis fotbaliștii și angajații în șomaj tehnic. Cu o singură excepție, toate cluburile din Liga 1 au în raportul financiar sume provenite de la stat. Excepția se numește Viitorul Constanța.
Cluburile care s-au ales cu cele mai mari sume din bani publici au fost Voluntari și Chindia, ambele cu câte aproape 1,5 milioane de euro, însă în cazul grupării din Ilfov scăderea, față de 2019, e imensă, practic la jumătate din cele 3 milioane de euro pe care le-a primit acum 2 ani. UTA, un alt club susținut masiv din banii contribuabililor, încă nu și-a făcut publicul raportul, dar în anii 2018 și 2019, când a activat exclusiv în Liga a II-a, a avut parte de câte 1,5 milioane de euro pe sezon de la autoritatea locală.
{{text}}