În ultimul deceniu, cu excepția lui Reghecampf, care a plecat de două ori la contracte de milioane de euro având scris în CV că a pregătit clubul lui Becali, ceilalți tehnicieni nu s-au ales cu nimic în urma aventurii la FCSB: au fost angajați la echipe mediocre de liga a II-a ori chiar a III-a sau chiar au rămas șomeri o perioadă bună.
Pe vremuri exista o axiomă, general valabilă: „Steaua nu se refuză". Era valabilă și pentru fotbaliști, dar și pentru antrenori și în ea se regăsea tentația irezistibilă de a evolua la cel mai titrat și bogat club din România și automat de a prinde un contract valoros în străinătate.
Ultimul argument a împins mulți antrenori, mai ales în ultima perioadă, să accepte să lucreze la FCSB, chiar în condițiile impuse de Gigi Becali: acelea de a accepta orice formă de imixtiune.
Țelul suprem pentru respectivii "principali" era acela de a-și trece în CV că au pregătit echipa numărul 1 din România. În acest mod ar fi fost căutați de echipe importante din străinătate și ar fi dat lovituri financiare la eventuale cluburi din Golf.
Mit spulberat: FCSB nu mai propulsează antrenorii
Totuși, cu o singură excepție, în ultimul deceniu, niciun antrenor care a pregătit FCSB nu a plecat imediat după despărțirea de roș-albaștri la o echipă respectabilă sau la un club din Golf, unde să-și sporească masiv veniturile.
Excepția se numește Laurențiu Reghecampf, care a avut două mandate la FCSB și după ambele a prins contracte de milioane. Primul în Arabia Saudită, la Al Hilal, cea mai bogată grupare din zonă, dar atunci venea după două sezoane realmente fantastice în Ghencea.
Câștigase două titluri de o manieră entuziasmantă, iar în Europa bifase două performanțe mari: calificare în grupele Champions League după o pauză de 5 ani și atingerea optimilor de finală, după ce a eliminat-o pe Ajax.
Apoi, al doilea mandat n-a mai însemnat titlul, ci doar grupe de Europa League, dar tot a fost suficient pentru a ajunge în Emirate, la Al Wahda!
Ceilalți foști antrenori de la FCSB: șomeri, Chiajna, Iași, Tiraspol sau Liga 3
Atât, în rest, toți ceilalți antrenori n-au fost deloc sau aproape deloc ajutați de numele clubului lui Becali pentru a-și găsi angajamente senzaționale. Nici chiar Costel Gâlcă, autor al triplei, titlul, Cupa, Cupa Ligii, în 2014-2015.
După ce FCSB nu i-a mai propus prelungirea, 6 luni a stat pe margine, nefiind căutat de nimeni, după care a ajuns la Espanyol, mai degrabă în baza faptului că era un fost jucător decât a CV-ului care conținea rubrica "antrenor un sezon la FCSB".
Restul au avut doar speranțe după experiența de la FCSB, dar mai mult de cluburi precum Anorthosis, Șeriff Tiraspol și Astra n-au prins. Mai mult, unii care aveau un nume important ca fotbaliști, Dică și Rădoi, nu s-au ales chiar cu nimic.
Mirel a luat o pauză de peste 2 ani de la antrenorat, în vreme ce Dică a ajuns în Liga a II-a, dar după o jumătate de an de la despărțirea de FCSB, perioadă în care n-a pregătit pe nimeni.
Mirel avusese rezultate dezamăgitoare, dar Dică bifase totuși o primăvară în Europa League, unde a și învins-o pe Lazio, în tur, scor 1-0.
Ultimul exemplu, adică predecesorul lui Toni Petrea, a coborât nivelul cel mai de jos posibil. Bogdan Vintilă, după ce a fost "principal" la FCSB vreme de 8 luni, singurul job care i s-a oferit a fost la Liga a III-a, la echipa secundă a roș-albaștrilor!
Unde au ajuns antrenorii care au pregătit FCSB, imediat după despărțirea de roș-albaștri
În primii ani de FCSB, antrenorii au plecat bine!
Au existat și perioade în care cei care au pregătit clubul patronat de Becali au plecat la cluburi mari din Europa sau la formații extrem de potente din ale continente.
Primul exemplu a fost Victor Pițurcă. În toamna lui 2004, la 3 luni după ce a demisionat de la FCSB, din cauza imixtiunii patronului, tehnicianul a fost numit selecționer al României, post în care mai fusese între 1998 și 2000, când a calificat naționala la Euro 2000.
Apoi, Walter Zenga, care a fost demis de Becali cu 3 etape înainte de finalul sezonului 2004-2005, când echipa a câștigat titlul, a semnat imediat cu un nume mare: Steaua Roșie Belgrad.
Și Protasov a plecat la mai bine. După doar o jumătate de an pe banca roș-albaștrilor, iulie-decembrie 2005, a dat curs ofertei de la Dnepr, în Ucraina, unde a activat timp de 2 ani și jumătate.
Ultimul pe această listă e Olăroiu. După titlul câștigat în 2006, dar mai ales după semifinala de Cupa UEFA, reușită în acel sezon, dar și calificarea și parcursul bun în grupele Champions League, în iunie 2007 a fost ofertat de Al Hilal.
Nedorind să plece din Ghencea și pentru a scăpa de insistențele arabilor, Oli le-a cerut o sumă imensă, 2,5 milioane de dolari, crezând că îi va fa face pe aceștia să renunțe. Clubul saudit i-a acceptat pretențiile și a plecat!
9 aniau trecut de când FCSB a instalat ultima dată un antrenor care avea la acel moment în CV măcar un trofeu ca tehnician, e vorba despre Mihai Stoichiță. A mai existat și Reghecampf, dar la revenirea la FCSB în 2015
5 antrenoriau câștigat titlul cu FCSB în cei 18 ani și jumătate de existență ai clubului: Zenga (2005), Protasov și Olăroiu (2006), Reghecampf (2013, 2014) și Gâlcă (2015)
2 ania fost cel mai lung mandat al unui antrenor, în întreaga istorie a clubului FCSB, bifat de Reghecampf în perioada iunie 2012 - iunie 2014
{{text}}