Pe vremuri, Scorniceștiul se lăuda cu unul dintre cele mai frumoase stadioane din țară și cu o echipă ce avea un progres rapid, complet neașteptat. Azi, în localitatea natală a lui Ceaușescu, echipa de fotbal e rușinea Ligii a 4-a Olt, iar stadionul arată ca după război.
Istoria Scorniceștiului, un mic oraș aflat la 20 de kilometri de Slatina, poate fi separată ușor în două părți distincte: ce-a fost înainte de 1990 și ce-a rămas după epoca ceaușistă. În prezent e o ruină! Nimic! Nada, cum spuneau și spaniolii de la Movistar, care au trecut pe aici în urmă cu 2 ani.
Și ei atrași de trecutul scurt și zbuciumat în fotbal al orașului natal al fostului dictator, Nicolae Ceaușescu. Galopant a fost urcușul satului devenit oraș peste noapte, galopantă a fost și prăbușirea lui.
VIDEO Imagini de groază de la stadionul din Scornicești
Cândva aveai de toate, azi aproape nimic
N-a fost nevoie de ani de zile pentru ca stadionul "Viitorul" din Scornicești să se ridice. Se făcea pe repede înainte. Și nu cu lucrări de mântuială. Totul pentru a-i face pe plac „fiului iubit". S-a construit un stadion, s-a format o echipă care, împinsă de la spate spre elită, a atras nume sonore precum Victor Pițurcă, Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu și mulți alții.
Veneau la Scornicești să se rodeze. „Magnet" pentru tinere talente. Mai ales că aici și viața era simplificată: "Aveai de toate: lapte, ouă, carne, ciocolată, Cola, țigări", povestește Dorinel Munteanu, și el cu trecut în Scornicești.
Stadionul Scornicești, piesă de muzeu
„Dădea ordine, dar nu venea la meciuri". Toți spun același lucru despre Nicolae Ceaușescu, nepăsător aparent la ascensiunea Scorniceștiului natal. Aparent, pentru că stadionul era la vremea sa unul dintre cele mai moderne din țară, primul pe care s-au montat scaune. Și nu puține: 20.000.
Deși ca să-l umple avea nevoie de suportul localităților din jur. Visul lui Ceaușescu a devenit lugubru: cel mai modern complex din țară a ajuns piesă de muzeu, pestriț datorită atelierelor de croitorie care încă funcționează în locul vestiarelor. Plus ex-birourile transformate în niște încercări de apartamente. Elegant spus apartamente.
FOTO Stadionul din Scornicești, păzit ca pe vremuri
Grandoarea de altădată a arenei a pălit în timp, iar temperatura de afară din momentul vizitei GSP l-a transformat într-un platou de filme de groază. Haitele de câini, drumul plin de gropi și peisajul cenușiu te trimit din nou în era comunistă.
La fel și tipul de serviciu ce păzește atent monumentul. Un job bun și lejer, reportajele și vizitele nu-s la ordinea zilei: „Nu aveți voie să intrați!". „Am discutat la primărie, tocmai am primit acceptul", „Mie nu mi-a zis nimeni nimic". Totul se rezolvă după ce paznicul și-a sunat superiorii.
Exponat de muzeu
Revoluția a oprit ascensiunea orașului, a oprit și interesul pentru fotbal, și grija față de stadion. Porțile care au fost altădată martore ale unui fotbal pur, cu Zoli Crișan, cu Donose sau Balaci actori, sunt azi ruginite. Structura șubredă trădează mult dezinteres pentru fotbal. În multe locuri tencuiala a sărit, infiltrațiile nu-s o noutate, scaunele putrezite și iarba „dalmațiană" au transformat cel mai modern stadion al țării la un moment dat într-un exponat rar, antic. Nu e de mirare că mulți dintre localnici încă spun: „Stadionul e cea mai mare atracție turistică a orașului".
11.500 de locuitorimai are în prezent orașul Scornicești, conform recensământului din 2011
Ceaușescu nu l-a vrut!
Megastadionul din Scornicești a costat sute de milioane de lei - cea mai scumpă arenă din acei ani! - şi a fost inaugurat în 1987. "Structura de rezistență este proiectată să reziste 400 de ani" era reclama făcută ctitoriei. „Nea Nicu nici nu știa că facem stadionul așa de mare, Bărbuleștii au vrut să fie ceva impunător. Ceaușescu nu voia fotbal, dar rudele lui erau pătimașe cu acest sport", au povestit localnicii. Inițial, gazonul avea niște dimensiuni uriașe, 120 de metri lungime și 90 de metri lățime.
La inaugurare, într-un meci cu U Craiova câștigat de cei din Scornicești cu 6-2, Sorin Cârțu s-ar fi exprimat: "Bă, voi sunteți nebuni, ăsta e ogor!". După aceea, terenul a fost redus la 100 de metri lungime și 68 lățime.
Promovare: 18 goluri cu cântec
Formația din Scornicești a promovat în 1978 în Divizia B, apoi, un an mai târziu, în Divizia A.
„Câte goluri avem nevoie, atâtea dăm!" era sloganul preferat al lui Dumitru Dragomir, fost președinte al oltenilor până să ajungă șeful LPF vreme de 17 ani. FC Olt avea meci cu Electrodul Slatina. Cei ce au prins acele vremuri vin cu două versiuni ale poveștii.
„Se spune că ăia din Slatina n-au venit la meci, iar Mitică a luat 11 inși, le-a dat echipament, iar ai noștri, de la Scornicești, le-au dat 18 goluri. Au venit și oameni de la nunți!". Există și o altă legendă. Scorniceștiul era în lupta promovării cu Moreniul. Iar omul care ținea legătura cu stadionul dâmbovițean a înțeles că dincolo la pauză scorul ar fi 9-1 pentru Flacăra, nu 2-1 cât era în realitate.„"Ordin: dați multe goluri, peste 15, ca să fie sigur!", ar fi cerut Dragomir. S-a terminat 18-0 și Scorniceștiul a promovat în Divizia B.
1989este anul în care satul Scornicești a primit titulatura de oraș
Scorniceștiul există la amatori
Ultima „atestare" a clubului Olt Scornicești în fotbal arată fosta echipa a multor internaționali români pe ultimul loc în Liga a 4-a. Clubul a strâns în sezonul 2019-2020 doar 7 puncte în 16 etape și ocupa locul 15 înainte de întreruperea competiției. Scorniceștiul avea cea mai slabă apărare, cu 68 de goluri încasate. Într-o postare pe pagina de Facebook din 20 iunie 2020, clubul se lăuda cu achiziția unei pompe pentru irigarea gazonului, prima pe care clubul o are după aproape 20 de ani.
{{text}}