Emotivi care dacă nu am povesti nu am mai fi.
...Și, mai ales, să nu-mi spuneți că ne-am plictisit. Nu ne-am plictisit - am trăit intens până-n ultima clipă a grupelor. A fost un fotbal cel puțin pasionant, tensionat, dă-le naibii de adjective...
Să rămânem cu picioarele pe pământ - cum zicea antrenorul Ungariei, italianul acela care avea grijă, înainte să plece la Munchen, să se delimiteze strict: "Nu sunt nici idiot, nici arogant ca să cred că vom câștiga acolo...". Și au jucat - cu picioarele pe pământ - gata-gata să învingă.
O viață de microbiști
Am avut timp să ne aducem aminte de o finală mondială, din '54, în Elveția, Ungaria având din primul sfert de oră 2-0, crainicul lor a rămas celebru cerându-le să deschidă butoaiele, ca Germania să remonteze până la un 3-2 final de neuitat.
Din 1954 până la 2021 cât să numărăm? Eram adolescent, azi cică adult. O viață în care am prins războaie, cutremure, o pandemie cât o nebunie și multe minute fericite. O viață de microbiști - dacă nu le-am povesti, nu am mai fi.
Suntem persoane povestitoare și de aceea, adulți bine crescuți, s-a scris la finalul acestui 2-2 de la Munchen, "Respect, Ungaria!", ca pe vremuri după acel meci al Stelei: "Notre respect, Anderlecht!". Să ne fi rămas pe limbă?
Gusturi muzicale
O spun pe șleau: meciul cel mai dramatic al acestui Euro 2020 a fost pentru mine Danemarca - Rusia 4-1. Țineam la Danemarca lui Eriksen, se înțelege de ce: într-un an cu sute de mii de decese, un fotbalist - unul! - se prăbușise sub ochii noștri și scăpase cu viață.
Va fi, pentru multe minute de eternitate, povestea lui Euro 2020. O omenire - inclusiv echipa Belgiei, Belgia lui De Bruyne și Lukaku, Belgia favorita mea - i-a urat sănătate.
Cu cine să țin la Belgia-Danemarca? Nu am trăit meci mai complicat moral. Danemarca avea 1-0 la pauză, Belgia juca prost până antrenorul ei s-a decis să-l cheme de pe bancă pe De Bruyne nerefăcut. Ca în poveștile exemplare, el a marcat golul victoriei, împotriva echipei lui Eriksen și a publicului ei, conformându-se unui fair-play nemilos deloc melodramatic.
Trebuiau să învingă o echipă grav rănită, de aceea m-a încântat acest 4-1 al Danemarcei în meciul următor cu un puști, Damsgaard, marcând fermecător, pentru care un amic m-a sunat noaptea să mă întrebe dacă știu că mai e poreclit Mozart. Ca povestitori, avem și gust muzical?
Mbappe, un savant în devenire
Pun destinul Danemarcei mai presus de fotbal și de "optimea" cu Țara Galilor. Am un scurt tremur al pixului gândind la ce vor face De Bruyne și Lukaku, în "optimi", cu savantul în noroc Ronaldo.
După toate, mai suntem nu numai povestitori, dar și emotivi. Trăiască deci Eriksen și fotbalul în care un singur om poate conta cât 11! Trăiască De Bruyne, neapărat lângă Lukaku!
Trăiască Mbappe, căruia o celebră revistă intelectuală franceză, L'Obs, îi consacră un recent număr în care strălucește un interviu al lui: "Din puțina mea experiență, am învățat ca atunci când toată ziua se vorbește despre tine, să nu te aștepți doar la vorbe bune".
Dacă mai învață cum să cadă pentru penaltyuri indiscutabile, îl va întrece pe Ronaldo.
{{text}}