Ciprian Tătărușanu (35 de ani), portarul lui AC Milan, exclude o revenire în Liga 1.
„Nu există nicio șansă să mă întorc în fotbalul românesc. Poate doar să mai joc, de plăcere, la o echipă din ligile inferioare din România.
Totuși, nu voi vorbi niciodată negativ despre fotbalul românesc. În plus, o fac deja prea mulți. Însă cred în această abordare: să ne bucurăm realist de ceea ce avem. Pentru că există mai bine ca la noi, dar există și mult mai rău”, a declarat Tătărușanu, conform PlaySport.
5 meciuria bifat Tătărușanu la AC Milan, doar unul în Serie A
Ciprian Tătărușanu: „Vechiul Ghencea, motivul pentru care m-am apucat de fotbal”
Tătărușanu nu uită de momentele petrecute la FCSB, amintirile din Ghencea și uluitoarea calificare obținută în fața olandezilor de la Ajax.
„Vechiul stadion Ghencea va rămâne mereu motivul pentru care eu m-am apucat de fotbal! Mi-aș fi dorit să joc un meci pe noua arenă, dar nu cred că o să mai am ocazia.
Cel mai frumos meci a fost Steaua – Ajax, în primăvara europeană din 2013. O revenire de senzație, 2-0 după 0-2, apoi o victorie la penalty-uri… Două goluri fantastice… Mai bine de atât nu se putea! Poate doar să dau și eu vreun gol”, a mai spus Tătă pentru sursa citată.
Deși Gianluigi Donnarumma a plecat la PSG, gratis, portarul român are șanse mici să fie titular în sezonul viitor. Adus de la Lille, francezul Mike Maignan va fi goalkeeper-ul titular al „diavolilor”, notează presa din Italia.
Fostul portar al echipei naționale evoluează din septembrie 2020 la AC Milan. Tătărușanu, care a jucat în Serie A și la Fiorentina, din 2014 până în 2017, a ajuns la Lyon în iulie 2019, dar a fost mai mult rezervă, bifând doar 6 partide la echipa din Ligue 1. De-a lungul carierei a mai jucat la Gloria Bistrița, FCSB și Nantes.
Ciprian Tătărușanu la echipa națională:
Am început să mă gândesc serios la momentul retragerii mele de la echipa națională încă de la începutul acestui an. Până la 34 de ani, am jucat mai bine de un deceniu pentru România, cu onoare și mândrie, de fiecare dată recunoscător pentru că sunt convocat și pentru că pot cânta imnul purtând cel mai important tricou pentru mine. Tricoul în care am visat să joc de când eram copil. În curând voi împlini 35 de ani, așa că în ultimele luni mi s-a întărit convingerea că e momentul să iau această decizie. Am avut o relație foarte bună cu toți selecționerii României din acești 11 ani și cu toți membrii staff-urilor tehnice, așa că orice speculație legată de alte presupuse motive decât cele pe care vi le împărtășesc nu își are locul.
Am fost convocat, am jucat, am apărat pentru România și în această misiune specială am pus tot ce am avut mai bun ca fotbalist. Pur și simplu cred că este timpul ca alți portari români să vină din urmă, să apere poarta echipei naționale, iar eu să fac un pas în spate. Avem portari tineri de mare perspectivă, avem portari cu experiență care pot face față oricând acestui rol. S-a încheiat un ciclu, prin finalul campaniei de calificare la EURO și prin disputarea ultimei ediții din Liga Națiunilor, și începe un alt ciclu, prin preliminariile de Mondial programate în primăvară. Așadar, acesta cred că e momentul cel mai bun pentru ca povestea mea frumoasă la echipa națională să se încheie.
Vreau să mulțumesc tuturor suporterilor, selecționerilor, membrilor staff-urilor tehnice, Federației Române de Fotbal, oamenilor din staff-urile administrative și medicale, alături de care am lucrat și de la care am învățat atât de multe lucruri. Poate că felul meu de a fi nu a fost mereu cel așteptat de public și jurnaliști, dar știu sigur că acest fel de a fi a contat enorm pe teren, acolo unde am avut responsabilitatea cea mai importantă, aceea de a apăra poarta României. Sunt fericit pentru 11 ani frumoși și vă asigur că am fost de fiecare dată mândru să joc pentru România, dând totul pentru echipa mea. Să pot fi căpitanul României a însemnat pentru mine cel mai frumos lucru din carieră. Vă mulțumesc!
Scrisoarea prin care Ciprian Tătărușanu a spus adio naționalei (noiembrie 2020)
{{text}}