Nou-promovata Rapid a reușit o victorie mare în fața FCSB, 1-0, și și-a păstrat intact recordul defensiv. A ajuns la cinci meciuri fără gol primit
Alunecată brusc în adâncurile fotbalului românesc, Rapid s-a agățat de fiecare ocazie pentru a simți că aparține încă elitei. În Liga 4, rapidiștii au celebrat derbyurile cu CSA Steaua cu 36.000 de oameni în tribune. Au învins, au urcat ligă cu ligă, iar peste alți trei ani au decretat și meciul cu FCSB drept derby, în contradicție cu propriile bannere ironice afișate în startul partidei.
Într-o atmosferă electrică, jocul a început ca o furtună de violență, cu atacuri necontrolate din spate și crampoane înfipte nemilos pe ghete sau în gambele adversarilor.
„Centralul" Marian Barbu a vrut să arbitreze englezește și i-a iertat de "galbene" pe Morais (3), Grigore (7), Belu (10) și Olaru (12), însă consecința a fost un joc din ce în ce mai dur și tot mai puțin fotbal.
Cronică Rapid - FCSB 1-0 » Gol în 20 de secunde
În pauzele dintre numeroasele faulturi, FCSB a încercat să joace rapid și direct, fără un plan sofisticat, însă a găsit puține spații dincolo de închizătorii Crepulja și Albu. Rapid a părut mai răbdătoare și mai matură, chiar dacă jucătorii lui Mihai Iosif și-au pierdut orice idee în apropierea careului lui Vlad.
După jumătate de oră, Todoran - sau poate exorcistul de bulevard George Becali - l-a retras pe Tănase în linia de mijloc și a schimbat posturile celor patru oameni din atac, încercând să câștige controlul zonei de creație. La scurt timp însă, tocmai în acea zonă a apărut eroarea.
Altădată sigurul Olaru a pasat greșit (min. 38), punând Rapid pe contraatac. În 20 de secunde, mingea interceptată de Morais era în poarta FCSB, centrată de Belu, luftată de Alexandru Crețu și deviată în plasă de ghinionistul Vinicius: 1-0.
Fără creativitate
La pauză, Becali a exorcizat echipa de gafeurul Olaru, de ineficientul Octavian Popescu și de rigidul Alexandru Crețu, în încercarea de a desface invincibila apărare de veterani a Rapidului. Urmarea a fost o trezire subită, dar meteorică, a lui Florinel Coman.
În trei minute, șeptarul a produs două faze periculoase în careul lui Moldovan, fiind la un pas de egalare cu o execuție a la Ilie Dumitrescu din meciul cu Argentina din 1994 (min. 51).
Împinsă, în pericol de a fi sufocată, Rapid a absorbit un sfert de oră de presiune până când Iosif a reacționat, introducând doi oameni proaspeți, pe Moise și Sefer, care să păstreze presiunea pe construcția adversarilor.
FCSB a continuat să împingă, dar a făcut-o aproape mecanic, fără creativitate. Atunci când a reușit să deruteze axul apărării rapidiste (min.70), "centralul" Barbu i-a refuzat lui Mamut o lovitură liberă de la 17 metri, central, după ce Belu a faultat evident.
Înviat din abis
Finalul de meci s-a scufundat din nou în faulturi tari, de data aceasta cu accente de mortal kombat. Cei doi purtători de număr 77, Șerban și Belu, s-au luat la palme, dar doar primul a fost eliminat. Venit să-l culce la pământ pe Șerban ca un TIR în mare viteză, Sefer a luat "roșu" direct.
Aflat în zonă, Tănase a fost culcat la pământ de o sticlă primită în tâmplă, iar în mintea fanilor Rapidului a revenit pentru o secundă imaginea lui Alexandru Deaconu încheind un derby pentru o brichetă.
Fair-play, Tănase s-a ridicat de la pământ, deși putea produce un teatru neplăcut pentru echipa organizatoare. Tot el a avut șansa egalării, dar Moldovan i-a scos șutul de sub bară (90Ă3).
FCSB a rămas însă la podea, culcată de un Rapid agresiv, înviat din abis și venit să-și recapete eticheta de membru al elitei fotbalului românesc.
{{text}}