Costică Buceschi o pregătește pe campioana Turciei, Kastamonu. La începutul săptămânii a câștigat și primul trofeu, Supercupa. Duminică va debuta în Liga Campionilor
Costică Buceschi (51 de ani) a început de o lună prima sa experiență de antrenor în afara țării. După ce în România a câștigat titlul cu Minaur, tehnicianul a ajuns în Turcia, la campioana Kastamonu Belediyesi.
Are pe mână o echipă multinațională, le antrenează pe Radicevici, Mehmedovici, Rajcici, dar a rămas conectat și la handbalul românesc. A câștigat de curând și primul trofeu. Ambiții, provocări, planuri de viitor pentru fostul secund al echipei naționale într-un interviu exclusiv.
- Domnule Buceschi, cum se zice bună ziua în limba turcă?
- Merhaba. Am învățat câteva cuvine, nu am ce face. Lumea pe aici nu vorbește altceva, în afară de jucătoarele străine, cu restul comunicăm prin translator. Dar e normal să încerc să învăț măcar strictul necesar în turcă, din respect pentru cei care m-au angajat. Turcii sunt un popor cald, cu oameni serviabili, răbdători.
- Toată lumea a fost surprinsă să afle că ați plecat de la Baia Mare. Totul s-a întâmplat foarte rapid, după un sezon în care Baia Mare a fost vicecampioana României și a terminat pe 3 în EHF European League. Ce s-a întâmplat?
- Pentru mine, sincer, nu a fost o surpriză. Lucrurile nu mergeau în direcția bună. Colaboratorilor mei,cei cu care eu lucram, secund, antrenor cu portarii, preparator fizic, nu li s-a mai prelungit contractul. La reunirea lotului am fost eu și fetele! Toată vara m-am plâns conducerii că nu avem un lot de Liga Campionilor, deși se insista foarte mult să ne înscriem în Ligă. Că nu s-a vrut, că nu s-a putut, nu știu, cert este că eu nu eram mulțumit de transferurile făcute. Apoi totul a culminat când mi s-a impus căpitanul echipei! Am zis mulțumesc și am plecat!
- Ați găsit repede echipă, și nu una oarecare, ci una de Liga Campionilor. Cum ați ajuns pe malul celălalt al Mării Negre?
- Au fost câteva oferte de la echipe de Liga Națională. Apoi, am fost sunat și de cei de la Kastamonu. Nu speram să antrenez o echipă de afară, culmea!, echipa care a luat locul Minaurului în Liga Campionilor. Dar așa a fost să fie.
- Handbalul din Turcia era văzut, până nu demult, ca fiind din lumea a treia? Cum e acum?
- Adevărul este că nu prea mai e așa. Kastamonu va fi prima echipă ce participă în grupele Ligii Campionilor. Au realizat aici niște transferuri bune, jucătoare cu cotă. Dar încă sunt la faza de pionierat, mai ales pentru handbalistele din Turcia. Dar sperăm să acumulăm experiență și să ne ridicăm la valoarea competiției. Pe viitor se vor face transferuri și cu siguranță handbalul turcesc se va ridica și mai mult. Vor să câștige Liga Campionilor!
- Kastamonu a câștigat greu campionatul sezonul trecut. Aveți oponenți pe măsură?
- L-a câștigat la golaveraj. Am întâlnit până acum, în amicale, câteva dintre contracandidate și vreau să spun că nu ne va fi ușor. Noi stăm bine la capitolul extreme, poartă, dar la 9 metri nu prea. Avem multe lucruri de pus la punct. Cert e că vom avea meciuri grele, plus că avem deplasări lungi, suntem în nordul Turciei. Noroc că aici se merge mai mult cu avionul!
"Nu avem un bașkan. Comunitatea locală susține echipa!"
- Cine susține echipa? V-ați văzut cu bașkanul?
- (râde). Nu e niciun bașkan. E un președinte de club, organigrama e ca în România. Comunitatea locală susține sportul în proporție de 60-70%, restul banilor vin de la sponsori. Sunt bani publici, ca și la noi. Nu am luat niciun salariu până acum, dar fetele mi-au spus că nu sunt carduri, banii se iau în mână, cum se făcea la noi acum niște ani.
- Trebuie să mergeți cu portbagajul să vă luați salariul în lire turcești?
- (râde cu poftă). Ar fi bine! Nu, banii îi primim în dolari. Am vorbit cu portarul Anca Rombescu, care joacă de 8-9 ani în Turcia, a fost și la Kastamonu, și mi-a spus că e foarte mulțumită, oamenii sunt serioși. Cristina Gheorghe s-a transferat și ea aici, la echipa din Ankara.
- În etapa a doua a Ligii Campionilor, avem derby-ul antrenorilor români: Florentin Pera-Costică Buceschi, sau ȚSKA-Kastamonu!
- E un lucru bun pentru școala de antrenori din România. La noi mereu se scoate răul în față, dar uite că sunt trei tehnicieni români, punându-l aici și pe Adi Vasile, care antrenează la nivelul Ligii Campionilor. Antrenorii români nu sunt la fel de respectați precum cei străini în România. Străinilor li se pune totul pe tavă, li se aduc jucătoarele dorite, noi de multe ori trebuie să ne descurcăm cum putem. Revenind la duelul cu Florin, sunt echipe diferite. El are o formație net superioară. Dar și lui îi e greu, nu e ușor să omogenizeze echipa, să lucreze cu atâtea vedete. Eu îi doresc să se califice în Final 4! Și lui și celor de la CSM București!
4 titluride campioană a câștigat Kastamonu Belediyesi în Turcia. A jucat finala Challenge Cup în 2016
- Ați tras cu un ochi vara asta și la ce face fosta dumneavoastră echipă?
- Cum să nu? Sângele apă nu se face! Minaur rămâne echipa mea de suflet, oriunde voi antrena. Se anunță însă un sezon foarte greu pentru ea. În România nu există răbdare. Dacă se aduc trei-patru jucătoare săptămâna asta, într-o lună echipa trebuie să joace fără greșeală, să câștige tot. Va fi un campionat foarte interesant. Sper doar să se joace tur-retur și nu ca noi, anul trecut, numai în deplasare. Că aveam tot timpul geanta făcută, nu știam pe unde mai mergem.
- Și a mai fost și povestea cu Covidul...
- De asta nu mai zic. Jucam trei-patru jocuri în cinci zile, pe final au apărut accidentările. O să fie surprize mari și anul acesta, eu atât îmi doresc, ca echipele să joace fiecare pe teren propriu, cu spectatori, să fie spectacol. Altfel, ierarhiile sunt de multe ori incorecte.
Își dorește jucătoare din România în iarnă
Antrenorul se bucură împreună cu restul staff-ului- V-ați gândit să vă luați colaboratori români la Kastamonu?
- La ora actuală mă bazez pe oamenii de aici. Ei știu echipele adverse, ce se întâmplă pe aici. Secundul mi-a făcut deja o listă cu echipele periculoase, să le zic așa, jucătoarele lor de bază. Clubul este foarte bine organizat, iar o parte din "vină", între ghilimele, o are Helle Thomson, care a fost antrenor înaintea mea. Ea a pus bazele în organizare, se lucrează profesionist. Ei vor să ridice cluburile și apoi și naționala. Ca la volei, ați văzut că acolo joacă deja semifinale de Europene, și tot ca handbalul au început!
- Dar jucătoare din România vă doriți la echipă?
- Da, asta da. Din iarnă încercăm să mai facem ceva transferuri. Chiar patru-cinci handbaliste străine. Româncele fac față la nivel de Champions League și sunt profesioniste. Apoi vreau să aduc cele mai bune jucătoare turce.
- Ați deschis Cutia Pandorei. Se vorbește în România de o plafonare a numărului de jucătoare străine, să fie obligate cluburile să aibă trei-patru românce pe teren tot timpul. Ar fi benefică o astfel de măsură?
- Eu spun că da! Așa s-ar vedea și valoarea antrenorilor, mult mai bine. Că e ușor să joci cu 10 străine de echipă națională. Dacă ar juca româncele, ar crește nivelul și ar fi benefic pentru echipa națională. Se cheltuiesc mulți bani cu străinele, de multe ori nu aduc rezultatul scontat și ce faci, ajungi să joci tot cu româncele! E loc și de străine, dacă sunt patru-cinci, mai ai două trei-rezerve. Vine peste două luni Campionatul Mondial, ne uităm și dăm din colț în colț cu cine jucăm! Dar ne batem cu pumnul în piept că avem cel mai tare campionat din Europa! Sigur că echipele de cupă europeană pot juca în Europa cu câte străine vor, dar în campionat să fie o regulă.
3 echipeantrenase Costică Buceschi până să preia Kastamonu: Minaur Baia Mare, Dunărea Brăila, Corona Brașov. A fost și secund la naționala României, cu Tomas Ryde și cu Ambros Martin
”Noi nu știm să ne apreciem valorile. Străinii sunt întotdeauna mai buni!”
- Regulile pentru folosirea jucătoarelor Under 21 și Under 23 cum vi se par?
- Dacă există regula cu româncele pe teren, jucătoarele tinere se vor impune, ușor-ușor. Uite, iau exemplul Oanei Borș, de la Baia Mare. A ajuns titulară pentru că a căpătat încredere, a jucat puțin câte puțin. E un pas înainte și că s-a stabilit ca jucătoarele aflate în ultimul an de juniorat să puncteze și ele la regula sub 21 de ani.
- Spuneți lucrurile astea doar fiindcă ați plecat din România și nu mai antrenați aici?
- Nu, cum așa? Uitați-vă că eu anul trecut am jucat mereu cu românce, le-am folosit, Laslo, Andreea Popa, Polocoșer, Tănasie, Enache, Borș. Și aveam destule străine. Scuzați-mă, dar am văzut acum, în Cupa României, CSM București-Brăila. Să joace o singură jucătoare din România? E ușor să fii antrenor și să ai o selecționată mondială! Mai greu e să crești jucătoare.
- Sunteți singur în Turcia sau cu soția?
- Am fost singur până duminică. A venit acum și soția mea, Carmen, și cățelul. Am vrut să stau singur prima perioadă pentru că oricum aveam multă treabă, perioada de acomodare, cantonamente, turnee. Acum am nevoie de un sprijin.
25-24 a fost scorulcu care a câștigat Kastamonu Supercupa Turciei în fața celor de la Izmir BLD. A fost primul trofeu câștigat de tehnicianul român în Turcia
Kastamonu a câștigat primul trofeu al sezonului cu Buceschi pe bancăPatru muntenegrence, o slovenă și o cehoaică
Kastamonu Belediyesi se bazează, în special, pe cele șase jucătoare străine din lot. Campioana Turciei a transferat în această vară patru jucătoare de la Buducnost, fosta campioană a Europei: portarul Marina Rajcici, extremele Majda Mehmedovici și Jovanka Radicevici, centrul Milena Rajcevici. Slovena Nina Zulici și interul dreapta ceh Sara Kovarova sunt la al doilea sezon la Kastamonu. Căpitanul echipei este veterana de 39 de ani, Serpil İskenderoğlu, care joacă de 6 ani la Kastamonu.
{{text}}