Acarul Markovic și fotbalul...

În mentalitatea colectivă a românilor există o poveste reală legată de un accident feroviar, care în curând împlinește un veac. Ca-n toată societatea, în fotbal e tot mai persistentă.

3 meciuri, 4 goluri marcate, niciunul primit, 7 puncte, e adevărat, cu echipe de stropit via, dar noi căutăm tot timpul un singur vinovat. De această dată e scos în evidență un fotbalist de 20 de ani, Jovan Markovic, atacant la Craiova, el este chintesența nereușitelor, a fotbalului inestetic pe care-l desenează fotbalul românesc, tot de vreo 20 de ani.

Dacă privim întregul ansamblu al fotbalului românesc sau haideți să ne oprim la loturile naționale, în această săptămână, ce vedem? 0-0 cu Macedonia de Nord, 1-6 cu Anglia, 1-1 cu Georgia și 3-0 cu CSM Slatina. Suntem cei mai buni la noi în țară, poate chiar și din județul Olt.

Fotbalistul nevinovat, sistemul stricat

Dar să revenim la Markovic. La fel ca Șoavă, Cociș, Geo Flores (n.r. - George Florescu) sau Nicușor Bancu (n.r. – poate cea mai mare minciună a fotbalului), după meciuri se caută un acar Păun, niciodată nu e de vină Federația Ceaușescu de Fotbal. 

Comisia Tehnică și Școala de Antrenori sunt pline de somități anonime la capitolul performanțe cu echipa națională, rămân fotbaliștii. Iar acum e Markovic, un tânăr de 20 de ani, plin de tatuaje, care nu s-a convocat singur, iar dacă e și din provincie, hai să-i spargem capul. 

E cel mai slab, gâfâie pe teren, e obosit de la încălzire, însă pe Dennis Man nu-l vede nimeni, că joacă pase cu portarul advers sau pe Stanciu, care uită fotbalul la echipa națională. Nu fotbalistul este vinovat, ci sistemul în care este prezent, pentru că la Federația Ceaușescu de Fotbal există o autosuficiență și un ego, despre care Borges sau Kafka s-ar rezuma la un simplu: “Aoleu, să mă bată mama dacă nu-i prostie aici, nu suprarealism!”.

Întâmplarea reală a acarului Păun există. În perioada interbelică, un sistem stricat și incompetent încredința țăranilor, din satele pe unde treceau trenurile, siguranța călătorilor. Alegerile erau ușoare, spuneau oamenii de la țară că Ion Păun nu bea, că e un om cinstit. 

La Vintileanca, în 1923, din cauza unui macaz stricat, au murit peste 60 de oameni, dar sistemul a găsit un singur vinovat, acarul Păun. Omul a fost declarat nevinovat post-mortem, că de fapt sistemul era cel bolnav, dar, din păcate, la asta se rezumă mentalitatea colectivă a românului, să-i dăm în cap celui mai slab. Și să curgă sângele atunci, să vedem noi că în colectivizare arătatul cu degetul este sport național.

Dar chiar așa, Burleanu ce mai face?

Între timp, președintele Federației Ceaușescu de Fotbal și-a schimbat discursul, dar protocolul e același, înainte de meciuri să nu vină ziariști incomozi la conferințe de presă, precum Gafiuc sau Mărgărit, o facem online, la sistemul de acreditări acceptăm pe cine vrem noi, permitem prezența echipelor în ligile inferioare, chiar dacă s-au schimbat societățile, vezi cazurile Brașov și Brăila, facem ce vrem noi. 

Dar Răzvan Burleanu și-a schimbat discursul, înainte folosea un limbaj corporatist, acum e super plat: “Balonul e rotund, fotbalul e fotbal, Messi e Messi, avem șanse, de ce nu, eu am zis, mi-aș dori!”. Până nu vom conștientiza că sistemul fotbalului românesc, e posibil să găsim acari din ăștia ca Markovic și la victoriile mărețe cu CSM Slatina. Bine, Rădoi poate fi un frânar aici, că cică și pe frânarul de la Vintileanca l-au găsit vinovat.

P.S. Cică pe la Federația Ceaușescu de Fotbal a apărut și un motto invizibil, îl vezi dacă joci Pokemon Go: “Aici, noi nu răspundem în fața nimănui!”