Infrastructura precară din tenisul românesc continuă să fie o piedică importantă în dezvoltarea tinerilor care visează să devină următoarea Simona Halep sau următorul Ilie Năstase. Fostul tenisman Victor Hănescu arată cu degetul statul român.
România nu dispune de un număr considerabil de baze sportive în care se poate practica tenisul și care oferă condiții potrivite pentru performanță. Numărul acestora este mic, iar localizarea lor este, de asemenea, problematică. Cum bazele sportive performante sunt concentrate în zona Capitalei, copiii din provincie pleacă din start cu un handicap în drumul spre succesul în sportul alb.
În lipsa sprijinului și a investițiilor din partea statului, foști mari sportivi își deschid academii în care copiii să poată învăța tenis. Unul dintre cei care a făcut asta este Victor Hănescu (40 de ani), locul 26 mondial în cel mai bun an al carierei, 2009.
Victor Hănescu, despre infrastructura din tenis: „Sportivii nu sunt ajutați de stat”
Într-un interviu publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar, Hănescu acuză statul român că nu investește în sport:
„Sportivii vor să creeze un sistem, dar nu sunt ajutați de stat. România are oameni care au făcut performanță și pot da mai departe lucrurile acestea. Statul nu investește, iar rezultatele se văd, sportivii care au plecat din România și sunt susținuți în afară au condiții. La academia mea de tenis am sportivi pe care încerc să îi ajut, dar le caut sponsori, statul nu îi ajută”.
Fostul jucător, care este și antrenor la Academia de Tenis Victor Hănescu, schițează baza sportivă ideală: aceasta ar trebui să aibă cel puțin 10 terenuri de tenis cu diferite tipuri de suprafețe, o sală de fitness, terenuri acoperite / săli în care se poate juca iarna, un restaurant, poate un hotel. Hănescu face o comparație cu bazele sportive din străinătate:
„În afară, cluburile de tenis sunt create într-un campus, pot avea și școală. În România nu există așa ceva, aici e o problemă pentru că părinții vor să fie cât mai aproape de clubul sportiv pentru că e dificil să ia copilul de la școală, să stea în trafic și apoi să îl aducă la clubul sportiv. Părinții vor să fie astfel de baze sportive în oraș, dar multe dintre ele sunt la marginea orașului”, a mai spus Hănescu, care concluzionează că mai mulți părinți ar dori să-și pună copiii pe calea tenisului, dar infrastructura îi provoacă să se răzgândească.
80 de copiipractică tenisul la Academia de Tenis Victor Hănescu
1.000 de eurolunar este costul minim pentru practicarea tenisului, conform ZF
„Recuperatorul fizic este la fel de important ca sportul în sine”
Despre lipsa condițiilor din tenis a vorbit și Iuliana Butuc Cerchez, mama Soniei Butuc Cerchez, o sportivă de perspectivă în vârstă de 12 ani: „Nu e nicio bază care să ofere condiții, să ofere tot ce are nevoie un sportiv ca să facă sport de performanță.
Cea mai mare problemă este că în aceeași bază sportivă, oricât de bună ar fi, nu ai totul centralizat, nu ai recuperator fizic, care este la fel de important ca sportul în sine. Nu mai spunem de maseur, nu există niciun program de recuperare, fiecare părinte trebuie să se informeze singur”.
Mama Soniei adaugă faptul că fiica ei nu a primit nicio bursă în cei 7 ani de când practică tenisul, deși a fost vicecampioană națională la juniori.
{{text}}