Simonahalepae

În dorința de a ne celebra puținii campioni exgerăm și plonjăm în ridicol cu o naturalețe de speriat

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca a anunțat că o nouă specie de insecte descoperită în județul Constanța a fost denumită Phlebothomus simonahalepae, în onoarea jucătoarei de tenis Simona Halep. Pare un banc, știrea este însă cât se poate de adevărată și de palpabilă. Ca o insectă.

S-a petrecut în Galapagos

Și bineînțeles că este foarte mare tentația de a interpreta în cheie satirică inițiativa cercetătorilor de la Cluj. Mai ales că oamenii au mărturisit că ideea le-a venit la o conferință despre flebotomi desfășurată în Insulele Galapagos, nicidecum la vreo șuetă cu o bere și un mic în față. Bumm, flebotomi, bumm, Simona Halep! 

Activezi motoarele de căutare să vezi ce mai sunt și flebotomii ăștia, dar mai ales care ar putea fi legătura lor cu tenisul. Afli că sunt insecte zburătoare și hematofage, adică se hrănesc cu sângele altor animale. Prin urmare, flebotomii, asemănători cu mult mai familiarii țânțari, sunt responsabili de răspândirea unor boli grave la om și la animale. Precum leishmanioza sau flebovirozele.

Simbolistica, bat-o vina!

Numai vești bune. Și suficiente motive ca o astfel de insectă să poarte numele științific al Simonei Halep! Nu? Nu vi se pare? Sigur că nu, dar ceea ce pentru unii dintre noi pare o glumă proastă pentru alții este încă un gest care celebrează performanțele și personalitatea marii noastre campioane. 

Mai ales că Simona însăși și-a dat acordul ca insecta cu pricina descoperită în zona Canaraua Fetii (poetică denumire!) să îi poarte numele. Și gata! Etapa s-a terminat, comentariile continuă. Probabil că dacă în cauză era un fluture multicolor sau o furnicuță ori o albinuță harnică, simbolistica ar fi fost mult mai aproape de modelul inspirator.

Doctori în osanalogie

Dar nu identificarea numelui Simonei cu o insectă care se hrănește cu sânge este marea problemă. Problema este că nu avem limite și sărim calul. Ne bântuie o poftă insațiabilă pentru ode și osanale, pentru vorbe mari și gesturi inutile. Pentru cultul personalității. Trecem de la admirație la idolatrie cu o ușurință care spune ceva despre firea noastră. Turnăm statui campionilor în viață, condamnându-i la o falsă nemurire. 

Îi pictăm ca pe niște sfinți, deși nu sfințenia îi definește. Interesant, sindromul acesta pe care l-am putea boteza osanalogie îi atinge în egală măsură pe oameni cu studii puține și pe oameni cu multă carte, pe vârstnici și pe tineri, pe cei care l-au celebrat pe Ceaușescu și pe cei care ar fi făcut-o dacă trăiau timpurile acelea pe care nu puțini le regretă. Iar aici nu mai este nimic de râs.

Antecedentele care dau frisoane

Cred că Simona Halep și alți campioni de talia ei care ne-au făcut părtași la momente de emoție autentică merită altceva. Dacă venea pe un teren viran, ne puteam amuza sincer că niște oameni de știință au avut ideea năstrușnică de a boteza o insectă cu numele singurului nostru sportiv de dimensiune planetară. Având însă antecedentele pe care le aminteam în materie de cult al personalității, poate că nu este deplasat să ne încruntăm puțin. Cu riscul să facem riduri.