Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, poreclit în lumea fotbalului de la noi, „Oracolul din Bălcești”, a dezvăluit pe larg în cadrul emisiunii „Prietenii lui Ovidiu” motivele pentru care a fost închis timp de 7 luni, atunci când era conducătorul clubului Victoria București.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- După Revoluție ați fost condamnat șapte luni.
- N-am avut niciun fel de condamnare. Am fost doar reținut. Vă spun acum ce s-a întâmplat. După ce l-au omorât pe Nuță, i-au arestat pe Marin Bărbulescu, pe Popescu, secretarul de partid, și pe mine. Că eu aveam banii Victoriei. Nea Marin mi-a zis "Pleacă cu banii în Turcia!". "Ce vorbești, domne? După ce mi-a murit băiatul, vrei să-mi omoare și familia?! Eu nu plec cu banii". Erau peste 3 milioane de dolari. Atunci i-am spus lui nea Marin să vină ăia de la Dinamo să le dau banii, dar să vină cu revoluționari.
- Așa.
- Le-am spus unde e casa de bani, dar că vreau seriile de la fiecare sută de dolari, de ruble și să-mi dea semnăturile. Au lucrat șase, șapte ore, au semnat toți. Am luat hârtiile și le-am dat toți banii. M-au arestat, i-au chemat pe toți care au luat bani, dar n-a recunoscut nimeni! După șapte luni de zile, nevastă-mea îl angajează ca avocat pe Victor Anagnoste. "Copile, nu te pot scăpa!". Eram la Rahova, la «Beciul Domnesc».
- Păi, și nu i-ai zis de semnături?
- Imediat, Traiane! Mi-a zis avocatul: "În prezența mea i-a chemat procurorul Aninoiu și n-a recunosc niciunul că a luat banii". "Am semnăturile lor". "Ești sănătos la cap? Ai stat aici șapte luni?". Mi-a zis să mă bărbieresc, mi-am adus hainele și peste două ore m-a dus la procurorul militar Diaconescu, care era procurorul general al Republicii. Și-mi spune "Băi băiatule... N-am, bă, ce să-ți fac. I-am chemat aici p-ăștia de care spui tu că au primit banii". "Tovarășe general, am semnăturile lor". "Ce ai, mă?". "Semnăturile lor, la nașa mea, la două minute de aici. Sunt băgate în nisip".
- Și ce s-a întâmplat?
- În cinci minute eram cu un borcan plin de nisip în brațe și cu un carton negru deasupra. Am dat un pumn la carton, am scos semnăturile și i le-am dat. Băi fraților, după trei minute, după ce s-a uitat la semnături, zice "Măi băiatule, ai stat șapte luni...". A tras sertarul, a scos un ordin de eliberare, mi l-a scris și mi l-a dat. Când m-am dus la arest nu-mi dădeau drumul. Dar mi-au făcut până la urmă un proces, am fost judecat de toate instanțele militare și am fost achitat de ele. Deci, eu n-am fost condamnat niciodată. Am fost curat ca lacrima și drept ca lumânarea.
{{text}}