CFR Cluj, FCSB și CSU Craiova apelează la metode sovietice! Petrescu, Iordănescu și Reghecampf, alte reguli față de fotbalul profesionist din Occident

Toate cele 3 candidate în lupta pentru campionat, CFR, FCSB și CSU Craiova, au apelat la mijloace asemănătoare de a ține jucătorii sub control în această pauză: cantonament total pentru campioană, semi-cantonament pentru vicecampioană, metode la care echipele cu pretenții de afară au renunțat chiar și în timp de competiție și chiar și înaintea jocurilor.

Fotbalul românesc are alte reguli față de fotbalul profesionist din Occident. Iar dovada cea mai clară e strategia la care au apelat cele mai importante cluburi din Liga 1 pe perioada de pauză competițională din aceste două săptămâni, în care naționala susține o dublă în preliminariile CM.

E vorba chiar de cele 3 formații care au anunțat de la începutul sezonului că au ca obiectiv câștigarea campionatului: CFR Cluj, FCSB și Universitatea Craiova.

Toate acestea au ajuns la concluzia că e nevoie ca jucătorii să fie ținuți într-un regim extrem de strict, în care să fie controlați direct de staff-ul tehnic. Motiv pentru care au apelat fie la cantonament 100%, fie la un semicantonament, în care fotbaliștii să fie lăsați să meargă acasă doar seara, după care să revină a doua zi dimineață la echipă. 

Pentru prima variantă au optat CFR și Craiova. Dan Petrescu și-a băgat elevii în cantonament de joi, iar aceștia nu vor mai ajunge acasă până la începutul săptămânii viitoare! La fel a ales și Reghecampf. 

În schimb, Edi Iordănescu, care a impus zile la rând cu câte două ședințe de pregătire, și-a ținut jucătorii pe jumătate în cantonament. Aceștia vin la baza din Berceni dimineața, iar după primul antrenament rămân în continuare în bază, unde mănâncă de prânz, după care se odihnesc, iar seara are loc al doilea antrenament.

100%a fost procentajul de puncte câștigate de FCSB în jocurile de după precedenta pauză provocată de meciurile naționalei, pauză în care programul de pregătire a fost realizat de Edi Iordănescu

Acest model de regim închis, realizat practic pentru ca fotbaliștii să fie ținuți sub un control strict, a fost brevetat și încă e de actualitate în sistemul sovietic. Exemplul a fost la vremea respectivă adoptat de mai toate țările estice, printre care și România.

Mai ales în perioada comunismului, dar și după Revoluția din 1989, formațiile noastre apelau la sisteme centralizate de pregătire. Inclusiv naționala pleca în turnee și cantonamente, care puteau să dureze chiar și o lună.

Sistemul cu cantonament înaintea jocurilor a rămas în picioare la aproape toate cluburile din România. De fapt, în anii '90 și chiar prima jumătate a anilor 2000, cât au mai activat antrenori de tipul Halagian, Florin Marin, Viorel Hizo, se apela la cantonament cu două, trei sau chiar patru zile înainte de partide. 

Metodele folosite și astăzi în fotbalul nostru contrastează izbitor cu ceea ce se petrece în fotbalul profesionist din marile campionate. Nu doar că nu există cantonament în aceste perioade de pauză, dar jucătorii sunt lăsați liberi și în seara de dinaintea confruntărilor. Aproape toate cluburile cheamă fotbaliștii direct la stadion, în ziua partidei, evident atunci când clubul respectiv joacă pe teren propriu.

Ce urmează pentru cele 3 rivale până la următoarea pauză

Eu cred că în România, echipa sau echipele care știu să gestioneze cel mai bine aceste pauze de două săptămâni, care apar pentru jocurile naționalei, sunt cele care vor avea și cele mai bune rezultate. Varianta în care se acordă multe zile libere e una greșită

 - Basarab Panduru, expert Telekom Sport

Precedenta pauză a doborât-o pe CFR

Unul dintre motivele pentru care Petrescu și-a anunțat jucătorii că vor sta în cantonament vreme de câteva zile în această perioadă e cel legat de modul în care a fost gestionată pregătirea în precedenta pauză, cea din septembrie.

 Atunci, „Bursucul" preluase echipa înainte de oprirea campionatului, dar programul fusese făcut de Șumudică. Vechiul tehnician decisese să ofere vestiarului mai multe zile libere. Unii, mai ales străinii, care urmau să plece acasă la familii, au lipsit și 5 zile. Petrescu n-a mai putut să modifice programul fiindcă fotbaliștii aveau deja biletele de avion luate. 

Ce a urmat a fost un parcurs sub așteptări pentru CFR. În campionat s-a pierdut meciul de la Botoșani, în Conference League s-a luat un singur punct din 6 posibile și s-a pierdut și calificarea în Cupa României. 

Tocmai din acest motiv, acum, Petrescu nu le-a mai dat decât două zile de pauză, după care s-au reluat antrenamentele, iar de joi s-a și intrat în cantonament

16%a fost procentajul de puncte adunate de Rapid după pauza din Liga 1, de la începutul lunii septembrie, doar două puncte din 12 posibile, după ce în primele 7 runde atinsese 76%, adică 16 din 21

FC Botoșani șochează și aici: exclude cantonamentele

Există în Liga 1 și exemple de cluburi care nu apelează la așa ceva. Printre ele, FC Botoșani și Farul. De fapt, Gică Hagi implementase în precedentul mandat al său la Viitorul metoda scoaterii definitive a cantonamentelor înainte de jocuri, când avea meci pe teren propriu.

„Nu suntem în cantonament, nu fac niciodată cantonament", dezvăluie Marius Croitoru cum a gândit această perioadă de pauză. Înainte de pauza din septembrie, FC Botoșani a făcut 14 puncte în 7 etape, ceea ce înseamnă un procentaj de 66,7%.

După acea pauză, în care nu s-a antrenat în sistem de cantonament, moldovenii au avut fix același randament: 8 puncte în 4 runde, procentaj 66,7%. Recent, Gazeta a dezvăluit un alt amănunt inedit din structura de pregătire pe care Croitoru o aplică la Botoșani. Elevii săi nu sunt lăsați să intre niciodată în sala de fitness, ci lucrează doar pe teren. Același lucru e valabil și pentru Farul, Hagi mizând pe concepția spaniolă de pregătire a unei echipe de fotbal. 

75%a fost procentajul CFR-ului în septembrie, față de 100% cât avusese în primele 7 etape, însă programul din pauza din Liga 1 fusese deja stabilit de fostul antrenor, Marius Șumudică

Dan Petrescu a adus cantonamentul după meci!

În urmă cu 15 ani, după ce a fost instalat antrenor la Urziceni, Petrescu a implementat o metodă pe care fotbalul românesc nu o cunoscuse până atunci. Și anume: cantonamentul din seara de după joc. Ulterior, modelul a fost preluat și de alte formații, în frunte cu FCSB-ul antrenat de Reghecampf, care a dominat autoritar întrecerea internă între 2012 și 2014.

Scopul acestor cantonamente era ca fotbaliștii să nu piardă noaptea de după joc, cea în care e vital să se odihnească așa cum trebuie pentru a se reface în urma efortului mare depus în timpul meciului. Presa a dezvăluit multe cazuri în care după jocuri fotbaliștii mergeau direct în cluburi, unde stăteau până spre dimineață, unii consumând alcool. 

La canotaj funcționează perfect

Cea mai recentă mare competiție la care sportul românesc a participat a fost ediția Jocurilor Olimpice de la Tokyo, care a avut loc la final de iulie și prima jumătate din august. România a reușit să cucerească doar 4 medalii, însă cele mai multe dintre acestea au fost aduse de un singur sport, canotajul, disciplină la care am luat un aur, la dublu vâsle feminin, și de două ori argint, la dublu rame masculin și la patru rame fără cârmaci masculin. 

Singura medalie extra-canotaj a venit de la scrimă, unde Ana-Maria Popescu și-a pus la gât argintul la spadă. 

Practic, întreg sportul românesc a contat aproape exclusiv prin cantonaj, unde sportivii stau în cantonament prelungit. Aproape 90% dintr-un an, canotorii și canotoarele sunt într-un regim închis de pregătire.

VIDEO Dumitru Dragomir, supărat pe arbitrajele din ultima perioadă: „Nu face nimeni nimic, suntem nebuni!”

Citește și: 

• 5 milioane de euro ar fi fost canalizate spre Dinamo din paradisuri fiscale » Dezvăluiri din „Pandora Papers”

• Rapid s-a sufocat » 5 cauze pentru criza care a scos-o din zona de play-off: intervenția FRF și recordurile negative