Scandalul de la golul lui Mbappe din finala Ligii Națiunilor arată că sistemul VAR nu este altceva decât o unealtă pentru bunul plac al arbitrilor.
Festivitate de premiere după ultimul act al Ligii Națiunilor. Președintele UEFA, slovenul Alexander Ceferin, împarte zâmbete largi și chiar îmbrățișări. Unul dintre cei care beneficiază de preaplinul sentimental al înaltului oficial este englezul Anthony Taylor, arbitrul meciului finalei Franța-Spania 2-1. Cu același rictus pe față care poate trece și drept un zâmbet, Ceferin îi șoptește ceva lui Taylor.
Monolog imaginar?
Aici ne punem imaginația la lucru. Ceferin către Taylor: "Ați validat golul ăla din ofsaid al lui Mpappe, tu și deștepții ăia din camera VAR. Nu mai pupi tu finală de mare competiție europeană cât sunt eu președinte! Hai, mergi pe drumul tău și fă-te că te-am felicitat!".
Exclus să fi zis așa ceva Ceferin, acest sfinx cu costum slim și barbă de trei zile? N-aș băga mâna-n foc că nu. Încă un scandal care pune la îndoială nu doar tehnologia, ci și imparțialitatea celor care o mânuiesc, aflați în subordinea forurilor conducătoare, era tot ce nu și-ar fi dorit Ceferin și pletora după povestea nicicând stinsă a Super Ligii Europei.
Fotbal bun, material pentru studioșii noștri
Fotbalistic vorbind, repriza a doua a finalei a fost onorată cu un joc de cea mai bună calitate. Unul cu o intensitate și o calitate tehnică în măsură să contrazică dezinteresul marilor echipe naționale pentru o competiție care pare să paraziteze Campionatul European.
Aceeași constatare pentru finala mică, Italia-Belgia, ori pentru partidele din semifinale, Italia-Spania 1-2 și, mai ales, Franța-Belgia 3-2. Fotbal ofensiv, vertical, rapid, în care jucătorii sunt obligați să ia decizii rapide și pe metru pătrat.
Îmi închipui că domnii noștri antrenori, atât de pasionați de meserie, nu au ratat niciun minut din acest pachet de 4 meciuri din Nations League. Căci aveau ce să învețe.
Camera magică. Hocus-pocus, gol!
Revenind la finală, superbele goluri ale lui Oyarzabal, Benzema și Mbappe au încununat momentele noastre de răsfăț fotbalistic. Toate bune și frumoase până la faza golului înscris de Kylian. În loc să anuleze reușita atacantului de la PSG, sistemul VAR a confirmat-o.
Stupoare pe teren și în fața televizoarelor, nu și în camera magică, unde 3 englezi și un olandez au decis că Eric Garcia a jucat mingea care se îndrepta către Mbappe, anulând astfel poziția de afară din joc. În acest punct începe filozofia și se termină jocul, fotbalul.
A avut Garcia intenția să joace mingea sau doar a fost atins de ea? În a doua variantă verdictul VAR este greșit, iar faptul că acesta nu este susținut printr-o reluare care să arate ce s-a întâmplat a inflamat și mai tare spiritele.
"(...) Arbitrul ne-a zis că Eric Garcia a vrut să joace mingea și a atins-o, astfel că se anulează ofsaidul. Dar nu era logic! Trebuie să vrei să joci mingea. Eric a vrut s-o oprească, nu o controlează", a dezvăluit Sergio Busquets, potrivit Mundo Deportivo. Mikel Oyarzabal rezumă însă și mai bine cazul: "Toți cei care am jucat fotbal știm că e ofsaid. Cine a făcut această lege nu a jucat fotbal. Eric nu a vrut să joace mingea"
55 de ani ca să ce?
Căci aici am ajuns prin schimbarea și transportarea regulilor fundamentale ale fotbalului într-o zonă inaccesibilă publicului și chiar jucătorilor. Acolo de unde arbitrii decid ce și cum vor ei, cu sau fără VAR. Considerat panaceu, VAR se dovedește doar încă o unealtă în mâna arbitrilor și a șefilor lor.
De unde și asemănarea izbitoare cu scandalul din finala Cupei Mondiale ediție 1966, atunci când Anglia câștiga titlul în fața Germaniei cu un gol văzut doar de suporterii Albionului și de tușierul sovietic Tofiq Bahramov.
Au trecut 55 de ani ca să ce? La ce-i bună tehnologia video, dacă interpretarea rămâne apanajul unor băieți cu fluier și fanion? Ne răspunde indirect Thibault Courtois, portarul Belgiei, care cu declarația-manifest de la sfârșitul finalei mici a Ligii Națiunilor face un RMN complet articulațiilor bolnave ale fotbalului.
Uriașul blând
Spicuim. Nations League și Conference League sunt competiții care nu au alt scop decât să umple buzunarele UEFA, îi acuzați și îi amenințați pe cei care vor Super Liga, dar voi faceți la fel sau chiar mai rău, nu vă interesează de epuizarea fizică și mentală a jucătorilor.
Thibault Courtois este un băiat calm, genul de uriaș blând. Dacă unul ca el a răbufnit, e grav. Băieți subțiri ca Alexander Ceferin trebuie să ia aminte la acești băieți calmi, ca niște uriași blânzi. Că la o revoltă a fotbaliștilor mi se pare că măriile lor nu s-au gândit. Sau poate că da și calculează că le închid gura cu niște bani în plus. Ofsaid, ofsaid mare!
{{text}}