Să facem să fie bine?

Jocurile Olimpice s-au încheiat, distracţia continuă. La noi. Hai să vedem ce măsuri iau alții când nu merge treaba

E bine că omagiem, aşa cum tocmai s-a întâmplat recent cu recentul demis odată cu guvernul, ministrul Novak. Ne pricepem la ode pentru că ele ne aduc aminte de vremurile dulci în care omul nu trebuia să se lupte cu viaţa, ci doar să supravieţuiască, să se nască, să înveţe fix ce i se spune, să fie condus, să trudească şi să moară cu mici petreceri între rosturile acestei vieţi compacte, trainice, previzibile. 

Aceea era minunata lume veche. Nu te lăsa nici să mori, nici să trăieşti, ci te transforma într-o legumă de genul celei în care, spun noii libertarieni şi democraţi, urmaşii demni ai celor trăiţi o viaţă cu fruntea în ţărână, se vor transforma vaccinaţii. Aceea e lumea care o condiţionează pe asta, în toate, în negarea ştiinţei şi în prăbuşirtea sportului.

Intenţiile care ne pavează

Mihai Covaliu, şeful COSR, a spus la sosirea de la Tokyo "am reuşit să oprim declinul", declaraţii considerate "aiuritoare", "de neînţeles" de către presă. Dar vorbele nu sunt, în aparenţă, absurde. După Rio, cu 5 medalii (4 după dopajul dovedit la haltere), un aur, un argint şi două bronzuri, din Japonia delegaţia s-a întors cu un aur şi trei arginturi. 

Mai bine, nu? Prin comparaţie, da. Doar că obiectivul lui Covaliu era de 8 medalii. În plus, comparaţia corectă nu e "noi cu noi", ci "noi cu alţii", căci cu ei ne luptăm, nu e o miuţă în curtea şcolii. 

"În afară de canotaj, care a reuşit să îşi îndeplinească obiectivul şi să îl depăşească, doar scrima a reuşit să aducă o medalie, deşi celelalte federaţii sportive şi-au fixat obiective foarte clare şi, din păcate, nu au reuşit să şi le îndeplinească. Au timp o lună de zile să facă această evaluare, această analiză foarte serioasă", a mai zis Covaliu.

Mărăcinii altora

Au trecut două luni şi ceva. Astăzi a avut loc analiza, veţi găsi informaţiile în media. Sunt convins că va fi fost una aspră, cu toate cărţile şi cuţitele pe masă şi că vor fi fost anunţate măsuri clare, curajoase, fără compromisuri, fără grijă faţă de funcţionărimea sportului care trăieşte, în mare majoritate, doar pentru ziua de salariu. Dar ce contează de ce sunt convins eu? 

Mai importante sunt convingerile altora care s-au întors tot nemulţumiţi de la Tokyo. Uitaţi Franţa. Verişorii. Nebunii care nu lasă medicii cu înaltă conştiinţă, deci nevaccinaţi, să profeseze şi nici pe cei care nu îşi fac treaba în sport să se perpetueze. Să vedeţi ce a făcut ministra lor, Roxana Mărăcineanu. Te cruceşti. Bine că e la ei!

Nu lăsa pe mâine. Şi nici pe răspoimâine

Franţa s-a întors de la JO cu 33 de medalii faţă de 42 la Rio. Acum doi ani, Mărăcineanu a impus, printre scrâşnete, înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Sportului, un organism care să gestioneze doar înalta performanţă care contează. Fără aeromodelism şi columbofilie. Fără zeci de sporturi de contact şi de contract. 

La o zi sau două după Festivitatea de închidere (nu o lună sau două, sau trei) a venit bilanţul şefului ANS Claude Onesta, fostul imens antrenor de handbal masculin, campion european, mondial şi olimpic. Un pic de atenţie, vă rog!

Revoluţie. Ghilotină

"Când o federaţie iese în decor, nu se poate mulţumi să ne spună că mâine va fi mai bine cu aceeaşi actori şi aceleaşi metode. Nu vom ezita să ne implicăm mai mult, inclusiv în luarea de decizii în aceste federaţii". 

Opa! Păi la ei nu merge cu "să facem să fie bine", cu "trebuie să muncim mai mult (şi în zadar)", cu inconturnabilul "şi la vară cald"? Onesta a numit direct federaţiile de atletsim şi nataţie între cele repetente şi a cerut şefilor forului atletic să ia decizii structurale "radicale". Văleleu! Adică... nuuu!... să renunţe la cei care fac umbră degeaba pământului?!!

Să intri cu bocancii în mâlul sportului

Mai mult, Onesta respinge ideea de a mai investi pe termen scurt în sportivi şi discipline care nu au nicio şansă la podiumul olimpic peste 3 ani: "La ce ne foloseşte, doar ca să termine pe 4 (n.r. - la noi s-a premiat gras până la locul 6)? Nu putem investi în sportivi veniţi de nicăieri, necunoscuţi azi. Suntem piloţi şi ordonatori de credite. Dacă nu suntem de acord cu o federaţie şi proiectele ei putem considera că investiţia în această federaţie nu se justifică". 

Măiculiţă, păi unde e sacrosanta autonomie federală, la umbra căreia băieţii deştepţi şi fetele isteţe fac ce vor?! E drept că Onesta a cerut şi a obţinut bani suplimentari pentru cei care produc rezultate. Important. Să privim deci tabloul: Franţa, cu 403 sportivi, a luat 33 de medalii, 10 de aur la Tokyo. Noi, cu 101 sportivi am venit cu 4 medalii, una de aur. Haideţi, că socoteala nu e grea! Să mergem cu toţii voioşi înainte sau să zguduim copacul de atârnători?