Ion Marin, 66 de ani, a povestit la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” ce a trăit ca antrenor în Arabia Saudită sau Irak.
- Ion Marin a scris istorie în Arabia Saudită, unde s-a îmbogățit, dar a cucerit trofee importante și în Kuweit, unde a ridicat deasupra capului trofeul pentru câștigarea campionatului, Cupa Emirului și două Cupe ale Asiei, fiind condus de un bogătaș cu o avere de peste zece miliarde de dolari, care acum a ajuns președintele Parlamentului din Kuweit;
- A avut ocazia să întâlnească personalități majore din fotbal, precum Diego Maradona sau Pep Guardiola.
Ion Marin: „Am stat șapte ore de vorbă cu Guardiola!”
- Ai ajuns antrenor în Kuweit.
- Am câștigat campionatul, Cupa Emirului și două Cupe ale Asiei. Un fel de Europa League. Acolo, patronul echipei, al celor de la Al-Kuwait, era un om de afaceri foarte bogat. Cu aproximație, peste zece miliarde de dolari. Acest om a avut o mare, mare ambiție să ajungă parlamentar, să fie șef, să fie în lumea politică.
- Păi, ce treabă avea cu fotbalul?
- Când am ajuns acolo, ne-a spus clar, de la început, că trebuie să câștigăm Cupa Asiei pentru că peste doi ani vor fi alegeri parlamentare. M-a lăsat să aleg jucători, i-a adus pe bani foarte mulți, am avut jucători cu salariu de 100.000 de dolari pe lună! Am făcut echipă, am luat campionatul și am luat și Cupa Asiei. În al doilea an a zis că acum trebuie să dăm lovitura! Și-am dat lovitura și am luat din nou Cupa Asiei.
- Doi ani consecutivi.
- Dar m-a chemat la birou într-o zi și mi-a zis: "Marine, peste trei zile joci cu Bayern Munchen!". „Hai, bossule, tu glumești cu mine?! Ce să căutăm noi să jucăm cu Bayern Munchen?!". „Bayern vine aici cu Guardiola și cu toată echipa".
Atunci am stat șapte ore de vorbă cu Guardiola! Am fost împreună la conferințele de presă, am mâncat împreună. A venit meciul, ne-au bătut cu 8-0, au luat banii, s-au urcat în avion și au plecat! Guardiola un om foarte prietenos, ne-am găsit teme de discuție. Normal că-i știa pe Hagi și pe Popescu! Cu el am discutat doar de fotbal, extrem de amabil.
„Maradona avea 17 oameni în staff, dar nu auzise de mine”
- Tu l-ai cunoscut și pe Diego Maradona.
- Cu Maradona m-am întâlnit în Emiratele Arabe, în Dubai. Azi am semnat la Dubai Club și peste patru zile am jucat cu Maradona. Șansa noastră că l-am bătut 5-0! Am fost la conferință și după aceea nu m-a lăsat să plec. Am stat cu el de vorbă și cu Gică Mihali. I-am explicat unde am jucat, unde am lucrat... Avea 17 oameni în staff și nimeni nu-i spusese cât de bine cunosc fotbalul asiatic. Au crezut că am venit de trei zile și gata!
- Avea salariu mare pe vremea aia.
- Cinci milioane pe an, dar oricum clubul n-a pierdut în niciun fel. A câștigat din publicitate, din materialele vândute, tricouri. Nu era deloc cu nasul pe sus Maradona, era de o modestie extraordinară și o amabilitate nemaipomenită. Altul putea să zică după trei vorbe "salut", cu el am stat de vorbă, am mers la cafea, la taclale.
- Pe la echipele astea unde ai fost tu, bogătașii se mai și băgau?
- Mi s-a întâmplat să-mi dea ordine! Bogătașul din Kuweit este acum președintele Parlamentului din Kuweit. Și-a realizat visul! Mă chema și-mi spunea. „Astăzi joci cu o echipă slabă, vreau să joace și ăștia doi". Și îi spuneam: „Lasă-mă întâi să-mi asigur rezultatul și după îi băgăm și p-ăia doi". „Nu, să joace la început!". Câteodată îi băgam, câteodată nu. Când eu simțeam că adversarul nu e chiar cum crede el, insistam foarte mult să-mi asigur rezultatul. Dar se băga! Venea inclusiv la antrenamente, se dezbrăca și intra cu jucătorii!
- Dacă jucătorii aveau salarii imense...
- Aveau calități tehnice, dar și fizice deosebite. Au o rapiditate extraordinară. Și vă reamintesc că acum câteva luni a jucat Arabia Saudită cu echipa națională la Mogoșoaia și am văzut și acolo că au tehnică și sunt foarte rapizi. În Arabia o să vedeți și agresivitate, dăruire și mers până la sacrificiu. Acolo sunt 20 de milioane și e foamete. În Kuweit sunt un milion și au bani, iar de la ăla n-o să scoți nicio alunecare pe zgură, de la arabi scoți zece! Să vă și dau un exemplu din Kuweit. Acolo, dacă un tânăr se căsătorește, statul îi dă cam 300.000 de dolari ca să-și facă și el casă!
- Probleme ai avut, în schimb, cu căldurile.
- Antrenamentele le făceam dimineața, pe la șase-șapte. Au fost mari probleme ca să-i aduci la ora aia, iar să faci două antrenamente pe zi era și greu! Trebuia să duci multă muncă de lămurire. Seara făceam antrenamente la nouă-zece, dar acolo nu tot timpul este cald. Am prins și 55 de grade în lunile de vară. Dacă nu e umiditate o duci, dacă e umiditate transpiri de-ți joacă apa în pantofi!
- Păi, și în Ramadan ce făceai?
- Trebuia să ții cont că ei nu mănâncă deloc pe timpul zilei, doar după ce apune soarele pe la ora șapte, deci făceam antrenamentele la 11-12 noaptea! Ei ziua dormeau, ce să facă? Dacă nu mănâncă, n-au energie. Se trezesc doar când au rugăciunile.
- Din țările astea ai ajuns în Irak. Ai prins războiul?
- Nu, nu. Când jucam în Bagdad, acolo în fiecare intersecție mare existau tancuri și TAB-uri, dar și oameni cu mitraliere. Cât am stat acolo, un an de zile nu s-a întâmplat absolut nimic. N-am avut nicio emoție, de niciun fel, dar se petreceau lucruri că vedeam la televizor. Explozii, bombe...
- În schimb era securitate maximă?
- Stadioanele erau păzite și inclusiv la antrenamente eram păziți. Hotelul unde stăteam era superpăzit, înconjurat doar de armată. Restricții extraordinare. Dar eu m-am dus acolo pentru bani. Eu peste tot m-am dus pentru bani.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
{{text}}