Mijlocașul Mihai Căpățână (26 de ani) e născut la Slatina, dar a crescut cu imnul Universității Craiova. A fost de mic pe „Oblemenco” și își aduce aminte cu tristețe de ultimul meci pe vechiul stadion, pierdut cu FCSB.
- Reporterul GSP Vlad Nedelea și cameramanul Cristi Roșu se află în Turcia și transmit zilnic cele mai noi informații din cantonamentele echipelor românești.
- Mihai, de la masa de Revelion direct pe teren, în Antalya, cum e?
- Așa este! Și anul trecut a fost cam la fel. Pot spune cumva că ne-am obișnuit. Sincer, trebuia să începem devreme, avem de muncit. Asta ne dorim! Ne așteaptă un miniretur greu. E nevoie de multă muncă, să redevenim echipa care am fost înainte de acea serie neagră.
- Fotbaliștii nu prea agreează ideea de cantonament. Când vine la pachet și cu Reghecampf, recunoscut pentru că pune accent pe partea fizică, devine parcă mai rău, nu
- Lucrăm mult și bine perioada asta. Sportivii se tem, în general, de această perioadă, dar e benefică. Avem nevoie de o perioadă de acumulare, venim după o vacanță.
- Pe 20 ianuarie veniți în țară și imediat jucați cu Rapid, ce așteptări ai?
- Tocmai de asta trebuie să muncim, ca să intrăm cum trebuie la primul meci. Nu găsim o explicație concretă pentru ceea ce s-a întâmplat pe final de an. Am analizat mult, sperăm că am reglat acum și vom redeveni o forță, cum am fost.
Mihai Căpățână: „Atmosfera de pe «Oblemenco» mă motiva și ca adversar”
- A fost grea trecerea de la Voluntari la Craiova?
- Aveam idee despre ce se întâmplă aici. Însă e cu totul altceva când ești la echipă. E greu de descris ce simți când vezi un stadion plin. OK, perioada asta n-a fost posibil, altfel cu siguranță ar fi fost plin.
E un sentiment plăcut, de mândrie și împlinire. În plus, aici e un alt nivel, e o altă presiune. Obiectivele sunt altele. Însă cred că așa progresezi. Doar având obiective mari.
- Cum era când erai adversar aici?
- Îmi plăcea! Pe mine mă motiva. Mereu când joci împotriva echipelor mari ai o altă motivație. Cumva te încarci cu dorința de a arăta că și tu vrei să faci parte din acea echipă pe care o înfrunți.
- E puțin ciudat că 2021 e văzut ca un an ratat pentru voi, deși e un an în care ați adunat două trofee.
- - Da, am luat Cupa și Supercupa, însă în Craiova lumea vrea campionatul. Toți vor titlul! Nu s-a mai întâmplat asta de 30-31 de ani. Și noi ne dorim! E o foame imensă de trofee. Dacă ai luat ceva, anul următor ești obligat să ai cel puțin aceleași rezultate.
Mihai Căpățână: „E bine să fii jucătorul Universității, dar când n-ai rezultate mai bine stai în casă”
- Cum e prin oraș atunci când ești recunoscut, ca jucător al Craiovei?
- Depinde de ce perioadă parcurgi. Dacă ai rezultate bune, este frumos, dacă nu, mai bine nu ieși (râde).
- Fiind din Slatina, dragostea pentru fotbal a familiei probabil se îndreaptă spre același club.
- Am și spus-o când am venit aici! Ai mei sunt suporteri ai Universității. Veneam la meciurile Craiovei chiar și atunci când nu eram aici. În funcție de timpul pe care îl aveam.
- Cum a fost pentru tatăl tău să te vadă în tricoul alb-albastru al Craiovei?
- O bucurie imensă! Iar anul acesta am și reușit primul meu gol aici, chiar împotriva lui Dinamo, sunt niște sentimente pe care nu le poți descrie. Le trăiești atunci și atât!
- Când erai copil, suporter al Universității, ce așteptai mai mult, meciurile cu Dinamo sau cu Steaua?
- Sincer, copil fiind, așteptam Steaua, nu știam că rivalitatea mai mare e cu Dinamo. Pe parcurs am văzut cum stau treburile și m-am orientat.
Mihai Căpățână: „Am în memorie ultimul meci pe vechiul «Oblemenco»! Am fost în tribune”
- Îți aduci aminte primul tău meci pe „Oblemenco”?
- Primul nu! Dar sigur îmi aduc aminte ultimul meci aici! Am fost la ultimul meci al "Științei" pe vechiul „Oblemenco”. A fost în Cupă, contra Stelei, au pierdut cu 1-0. Stadionul a fost full, cu focuri de artificii, mi-a rămas în memorie acel meci. Cu tot ce a fost în jurul lui!
- Cum te-a schimbat acest transfer?
- Cred că m-am maturizat. Am înțeles mai bine multe lucruri. Am înțeles presiunea, ce înseamnă să te bați pentru trofee, chiar dacă eu am luat două trofee și la Voluntari.
Aici, când am luat Cupa și am mers cu ea în centrul orașului să le-o prezentăm fanilor, în fața lumii, a fost alt sentiment. Să fie piața plină de fani, să scandeze, ceva superb.
- Îmi aduc aminte că la Voluntari s-a sărbătorit altfel, cu niște grătare. Puțin diferit, nu?
- Puțin mai mult diferit. Însă noi, ca jucători, n-am fost la acel grătar.
- Ce obiective ai pentru următorii ani?
- Să devin om de bază aici, să prind naționala, ăsta e visul oricărui fotbalist, și probabil că la un moment dat mă voi gândi și la un transfer în străinătate. Am deja un tablou cu tricoul Universității, îmi lipsește cel al echipei naționalei. Voi fi însă și mai împlinit dacă vom reuși să câștigăm titlul.
700.000 de euroe cota lui Mihai Căpățână pe transfermarkt
128 de meciuria adunat mijlocașul Craiovei în Liga 1
"N-am obiective personale pentru acest an. Pentru mine primează echipa. Îmi doresc să ne îndeplinim obiectivele. E obligatoriu să începem anul cu o victorie contra Rapidului. Va fi dificil, trebuie să câștigăm, indiferent cum, sub orice formă.
- Mihai Căpățână
{{text}}