Bogdan Racovițan, 21 de ani, e noua „perlă” a lui Valeriu Iftime. Stoperul e jucătorul pe care bossul de la Botoșani vrea să ia din nou câteva milioane de euro. Puștiul crescut în Franța, la Dijon, orașul lui Alexandre Gustave Eiffel, cel ce a construit celebrul turn din Paris, a terminat școala acolo.
- Bogdan, ai tată român, dar te-ai născut la Dijon, ai crescut acolo, credeai vreodată că vei ajunge să joci aici?
- Nu, sincer chiar nu m-am gândit! România e totuși țara mea, deci nu-i o problemă. Și Franța e țara mea, însă nu pot nega ceva despre țara mea. OK, Franța m-a ajutat, am crescut acolo, m-am dezvoltat bine, asta și pentru că este o structură bună, avem condiții, antrenori de top. Probabil că având totul la cel mai înalt nivel, te ajută să crești altfel.
- Ai ales deja România, ai jucat pentru U21, dar dacă ai fi fost pus să alegi, ce-ai fi ales între Franța și România?
- Tot timpul am gândit așa: cine mă cheamă primul, acolo mă duc. A fost România, deci alegerea e făcută. Sunt mulțumit și bucuros că pot să reprezint naționala tricoloră.
Bogdan Racovițan: „Am încercat să-i fac pe francezi să înțeleagă să nu ne mai pună etichete"
- Primii pași în fotbal cum au fost?
- Eram mic, mic de tot, aveam doar 5 ani. Tata m-a dus la un club, la Dijon. Din acel moment a fost dragoste la prima vedere. Oricum, nu-mi aduc aminte să fi făcut altceva când eram copil. Fotbal în fața blocului, fotbal la club. Peste tot, fotbal.
- Vorbești excelent, deși n-ai trăit aici, sau cel puțin noi nu știm asta!
- Am învățat de mic limba. Vorbeam acasă cu tata limba română. La fel cu familia din România. N-am fost rupt de țară, veneam în aproape fiecare vară acasă, stăteam câte o lună, am mai venit și de Crăciun. Am avut când să exersez și să învăț. Familia mea e în Oradea. Sunt ortodox, botezat aici. Chiar știu multe despre România!
Mi-au plăcut Mutu și Chivu dintre fotbaliștii români. La fel și Keșeru, care a jucat prin Franța. Am urmărit mai mulți fotbaliști români
- Bogdan Racovițan
Racovițan, jucătorul de milioane al lui Iftime
- Când veneai aici, te simțeai mai liber, era copilăria altfel?
- Da, chiar așa e! Sentimentul e altul aici, copilăria e altfel. Mai ales că-mi făcusem prieteni buni și aici, plus că aveam familia. Nu mă gândeam la nimic când veneam aici, doar trăiam clipele.
- Cred că știi că românii au mai fost ironizați de-a lungul anilor de francezi. Ai pățit-o?
- Am auzit și eu. Eu n-am avut probleme. În Franța sunt mulți străini. Sigur, ca peste tot, există și oameni care au o părere negativă despre români. Mi s-a spus că sunt român, dar că aș fi mai normal. I-am explicat cum stau lucrurile și că nu toți sunt la fel. Că nu trebuie să existe etichete.
- Ai o ofertă clară acum de la Rakow, ocupanta locului 3 în prima ligă poloneză.
- Să vedem! Am auzit că se tot discută pe la TV și prin presă. Deocamdată, eu sunt focusat pe ceea ce am de făcut la Botoșani. Vom vedea.
- Million Dollar Boy! Un milion de euro, atât cere domnul Iftime pe tine!
- (Râde) Mă bucur că spune asta. Înseamnă că e mulțumit de mine. Important e să nu rămân la nivelul ăsta, să cresc și să devin tot mai bun.
- Primele luni n-au fost cele mai bune pentru tine, din acest sezon ai început să joci. De ce?
- Așa este! Prima jumătate de an n-am jucat prea mult, a fost nevoie de o adaptare, am descoperit țara, antrenamentele, fotbalul, pe Marius, care e puțin special...
- Special?
- Mă refer la caracter, la atitudine, e diferit față de ce am avut în Franța. E mult mai direct, e mai apropiat de jucători, însă mai direct. Deci nu... La ce caracter am eu, mă ajută, așa cred. Îmi place genul ăsta de antrenor. Mereu a avut încredere în mine. Mi-a zis că-mi va veni șansa, timpul. A avut dreptate, mi-a venit rândul și acum sunt într-un moment foarte bun.
Nivelul e foarte bun, sincer nici nu mă așteptam să fie altfel. E un fotbal cu multă tehnică. Am dat de mulți jucători cu mare calitate. Știam ce mă așteaptă în L1
- Bogdan Racovițan
„Am rămas fără voce de emoție când am cântat imnul prima dată"
- Idoli?
- Am! Evident, jucători de pe postul meu. Mereu i-am admirat pe Sergio Ramos și Tiago Silva. Sunt doi jucători foarte buni, poate cei mai buni.
- România a tot jucat cu Franța când tu erai acolo, ai văzut vreodată o întâlnire a celor două?
- Daa, am fost la meci la Paris! Cred că prin 2009 sau 2010, de două ori. Eram însoțit și de prieteni. Eu cu tata țineam cu România, ceilalți țineau cu Franța. Era amuzant, și în familie am avut așa.
- Ce-ai simțit când ți s-a cântat imnul la prima acțiune la națională?
- Emoții, foarte mari! Când cântam, aveam vocea mai slabă. Rămăsesem fără voce. Mă uitam când eram copil la multe meciuri ale naționalei și nu m-am gândit că vreodată voi ajunge și eu acolo, să cânt imnul României la un meci al naționalei. Când m-am văzut pe teren, au fost mari emoții, dar am și fost foarte mândru.
- Școala ai terminat-o?
- În Franța, la cluburile profesioniste, avem un parcurs la dublu. Adică programul e făcut în așa fel încât să faci și fotbal, dar și școală. De la 8 la 10 mergeam la școală, apoi de la 10 antrenament, iar reveneam la școală până la 4, după care iar antrenament. Am terminat, am luat BAC-ul, am terminat și facultatea, am diplomă în economie. Tata nu m-a lăsat să fac doar fotbal.
Mi-ar plăcea într-un campionat de top, acel Top 5: Franța, Germania, Italia, Spania sau Anglia. Cred că stilul britanic mi-ar plăcea cel mai mult. Îl și văd drept cel mai bun campionat
- Bogdan Racovițan
650.000 de euroe cota pe transfermarkt a lui Bogdan Racovițan
{{text}}