Ce-a pățit tenismenul numărul 1 în Australia, pe care a fost obligat s-o părăsească sub escortă, ca ultimul infractor, a divizat lumea în general și pe cea a tenisului în special.
Astfel, dacă Nadal și Tsitsipas l-au criticat pe Novak Djokovic, deși spaniolul, concurentul lui la supremația ATP, făcea mai bine să se abțină, alți jucători reputați i-au ținut partea sârbului.
Cunoscând și ei că acesta a cerut viza pentru Melbourne abia după ce organizatorii lui Australian Open l-au asigurat ferm că poate participa la turneu și nevaccinat. Deoarece se încadra în secțiunea 408 (Excepții), a scutirilor de la unele restricții impuse de pandemie.
Să fie clar, nu Djokovic a insistat să ia startul la AO, cât managerii competiției respective! Șefii lui Tennis Australia, care aveau nevoie pentru reușita celui dintâi Grand Slam din 2022 de prezența multiplului său câștigător.
În rest, dacă franțuzoaica Alize Cornet și americanul John Isner i-au luat apărarea lui Novak, Cornet regretând că „Djokovic a sărit întotdeauna pentru jucători, dar niciunul dintre noi n-a sărit acum pentru el”, Nick Kyrgios s-a arătat cel mai vehement dintre toți. Acest tenismen vulcanic, gata să se certe oricând cu oricine, a atras atenția că „Nu-l tratăm pe Djokovic ca pe o ființă umană, ci ca pe o armă de distrugere în masă. El doar joacă tenis”. De presupus că NK chiar știa ce vorbește, fiind australian, născut și cu reședința în capitala Canberra.
Deci știa, precum ceilalți din circuit, că Djokovic nu-i vreun apostol al antivaccinării. Vreun lider. Că mai degrabă e un individ ciudat, cu o dietă strică (fără gluten) și un stil de viață original, unul care crede în puterea purificatoare a apei etc. Nicidecum un personaj malefic și periculos, percepția falsificată de autoritățile australiene. O sperietoare.
Mai trebuie adăugat ceva despre el, neapărat. Că prin fundația ce-i poartă numele, înființată în 2007 și condusă împreună cu soția sa, Jelena, Novak e unul dintre cei mai generoși bărbați ai vremurilor actuale. Dincolo de defectele lui, cine n-are?, rămâne un tip darnic, dispus să-i ajute în orice moment pe copiii defavorizați, pe orfani, pe bătrâni, pe bolnavi. Un adevărat, cum să-i zic?, activist social, dedicat unor cauze nobile.
Djokovic acordă sume importante, nu bani de buzunar, sume imense, de ordinul milioanelor de euro, pe care le dirijează în scopuri umanitare. Pentru construcția de școli, de cămine, de spitale. Dintre numeroase exemple, mă limitez la două. În 2014, a donat aproape un milion victimelor inundațiilor din Serbia, iar în 2019, 5 milioane sistemului sanitar din aceeași țară.
Prioritar, își sprijină conaționalii. Dar nu numai. Le-a dat spaniolilor și italienilor, bosniacilor și altora. Adevărată ironie a sorții, nu o dată le-a întins o mână de ajutor înșiși australienilor. După triumful de la Melbourne 2016, a virat 20.000 de dolari către rețeaua de învățământ a orașului din care a fost alungat deunăzi!
În ianuarie 2020, când un incendiu devastator a pârjolit în țara cangurilor o suprafață cât Elveția, a mai scos 50.000. Gesturi ce nu prea se potrivesc, așa-i?, cu sumbrul portret zugrăvit de guvernanții de la Antipozi.
Care le-au permis celor de la cotidianul The West Australian, ce apare la Perth, al patrulea oraș ca mărime, să titreze exilarea lui Novak „Valea, Djokovic!”. Urât, rușinos. O bătaie de joc pe care campionul sârb chiar n-o merita! Fie el cum e, adică nevaccinat.
{{text}}