5 românce în turul doi la Australian Open. Ar mai fi un nume românesc acolo, Răducanu, dar apărătorii purității etnice ne vor trage de urechi.
Despre miss Emma, căci la ea făceam trimitere, vom vorbi mai încolo. Să continuăm însă ideea cu cele 5 fete din România care au trecut de primul tur la Melbourne.
Aplauze și admirație fără rezerve pentru Gabriela Ruse, Jaqueline Cristian, Sorana Cîrstea, Irina Begu și Simona Halep.
Sorana, cel mai greu adversar
Le-am amintit pe cele cinci în ordine cronologică, nu a valorii lor ori a adversarelor.
Ruse a învins-o pe italianca Jasmine Paolini, Cristian pe belgianca Grette Minnen, Cîrstea i-a lăsat doar 4 game-uri cehoaicei Petra Kvitova, dublă câștigătoare de Wimbledon,
Begu a eliminat-o pe franțuzoaica Oceane Dodin după ce a salvat 3 mingi de meci, iar Halep s-a impus contra polonezei Magdalena Frech după o partidă în care a alternat momentele de maximum cu cele de minimum. Perioadele de calm cu cele de îndoială.
Care este mesajul?
Ne aflăm în fața unei premiere, ne putem bucura fără să strâmbăm din nas. Ne și putem mândri, uitând zicale care ne-au otrăvit viața de suporteri, gen "au jucat ca niciodată, au pierdut ca-n totdeauna".
O performanță istorică, așa cum s-a titrat deja în nedezmințitul nostru apetit național pentru exagerare, ar putea deveni dacă procentajul va arăta bine și după meciurile din manșa secundă a primului Grand Slam al anului.
Mai important este să deslușim mesajul acestor victorii. Sunt calificările Gabrielei, Irinei, Soranei, Simonei și a lui Jaqueline semnul că tenisul românesc are un proiect? Sunt ele rodul unei întreprinderi coerente la nivel de federație, cum este, de exemplu, cel al canadienilor?
Gabriela RuseZero proiecte, doar întreprinderi private
Răspunsul este nu. Nu, cele 5 sunt întreprinderi sută la sută private. Ele sunt produsul ambiției și al propriilor eforturi.
La care adăugăm obligatoriu investițiile materiale și emoționale ale părinților. Fiecare dintre cele 5 a avut propriul drum și a răzbit diferit. Lumea tenisului nu este o junglă ca a fotbalului, dar nu este nici un univers curat ca o farmacie.
Să nu ne amăgim totuși că tenisul feminin românesc are un viitor asigurat. Are prezent solid și un viitor incert. Irina Begu merge pe 32 de ani, Sorana Cîrstea la fel, Simona Halep, care este totuși din altă categorie și din alt aluat, împlinește și ea 31.
Simona refuză să fie o "fostă"
Încă tinere sunt Jaqueline Cristian, la 23 de ani, și Gabi Ruse, la 24. Încă tinere, dar nu adolescente minune ca Emma Răducanu sau Leylah Fernandez. Ultima, apropo, a și părăsit turneul.
La Jaqueline și la Gabi ar fi speranța că Halep va avea o urmașă demnă. Risc să spun că mai ales la Jaqueline, deși admir determinarea decentă și seriozitatea profundă ale Gabrielei.
Până când ne vom lămuri cu urmașa, să observăm că Simona nu își însușește statutul de veterană, iar pe cel de "fostă" nici atât. Cu fiecare meci câștigat în Australia, campioana de la Roland Garros și Wimbledon ne transmite că trăiește la timpul prezent. Ambiția este intactă, rămâne de văzut dacă echilibrul emoțional și corpul nu o vor trăda.
Emma în două versiuni
Al șaselea nume românesc de pe tablou, Emma Răducanu, a început tot cu o victorie la Melbourne. Neașteptata campioană de la US Open 2021 a învins-o pe americanca Sloane Stephens, și ea campioană la Flushing Meadows în urmă cu 5 ani.
A fost un 6-0, 2-6, 6-1, adică o ciudățenie de meci, cu două seturi câștigate impecabil de o Emma în versiune americană și un set doi cu Emma în versiune post-americană, adică rătăcită ca la un eveniment monden și nesigură ca o adolescentă care a crescut, dar nu s-a maturizat.
Nimeni nu cred că a înțeles după această întâlnire unde se află, de fapt, jucătoarea cu tată român, mamă chinezoaică, născută în Canada și care evoluează sub steag britanic.
Dacă Simona trece de brazilianca Beatriz Haddad Maia, iar Emma de muntenegreanca Danka Kovinici, am putea avea un răspuns solid, căci cele două se vor afla față în față.
Nu doar un răspuns, ci și un meci-cadou. Așa că să le ținem pumnii strânși!
{{text}}