Domnișoara Sonja Henie a ajuns la primele Jocuri Olimpice din istorie la o vârstă fragedă. Avea să cucerească, mai apoi, trei medalii de aur. Trei soți, multe alte iubiri, 11 filme, întâia sportivă cu un milion de dolari în cont. Una dintre marile patinatoare ale lumii
Nimeni nu se gândea la Chamonix, în 1924, ca la o ediție de Jocuri Olimpice de Iarnă. Ceva mai mult de o săptămână de concursuri, vreo 250 de atleți și doar 11 fete, totul ca o "deschidere" pentru Paris.
Atunci a apărut ea! Sonja! 11 ani! În a patra zi de concurs. Stop! Cine e Sonja? Tatăl, Wilhelm, fusese unul dintre primii sportsmeni din Norvegia. Ciclism pe velodrom înainte ca primele întreceri olimpice moderne să plece la drum.
Apoi, câțiva ani mai târziu, participant la Campionatul European de patinaj viteză de la Sankt Petersburg. Bani mulți, afaceri cu blănuri. Muma, Selma în acte, dar "Pavlova de pe gheață" în inimile nordicilor, după numele Anei, cea mai cunoscută balerină a lumii în acel moment, cu simbrie la faimosul Teatru "Mariinski".
Multora le-a fost greu să se obișnuiască cu stilul său de dans, dar și cu a sa costumație
În familia aceasta se născuse. Dansatoare de când învățase să meargă copăcel. Călărea aproape de perfecțiune la șapte ani, la opt înota precum o sirenă. Dar gheața o atrăgea cel mai mult. La 11 era deja campioană a Norvegiei, la senioare (!!!), și mergea în Franța, la Chamonix. Termina ultima, dar "debutul" fusese făcut.
Coregraf din Suedia, profă de balet din Rusia
Din prima clipă plecase pe programe coregrafiate în cel mai mic detaliu. Nimic după ureche. Wilhelm adusese special pentru asta oameni care conduceau spectacole la Teatrul Regal, avea profesori de postură, patinoare private, compozitori! Da, specialiștii zămisleau muzica numai pentru ea!
Dăduse vorbă antrenorului suedez Gillis Grafstrom să vie să aibă grijă de formarea sa. Din Rusia o adusese pe balerina Tamara Karsavina... Și mai era ceva extrem de important! Concurentele apăreau în rochii "de stradă", lungi, ce limitau mișcările.
Avea 16 ani când a reușit să cucerească prima ei medalie olimpică de aurSonja Henie se prezenta cu patine de culoare albă, "o fiță" pentru acele vremuri, cu rochii ce nu treceau de genunchi. La 16 ani era campioană olimpică, la St. Moritz. Urmau Lake Placid și Garmisch-Partenkirchen, zece titluri de campioană mondială și șase "europene". Paralel ducea și tenisul, mulți spunând că era în primele trei pe acest palier.
Hitler o admira, iar apropierea dintre ei îi aducea, peste ani, numai deservicii. Când și-a făcut propriul documentar, Goebbels, ministrul propagandei publice naziste, a ajutat-o cu difuzarea, alt episod cenușiu...
Americanii și-au dat imediat seama de mina de aur alintată "Steaua Nordului". Au chemat-o în State, pe la 1936. A semnat cu "Twentieth Century Fox", avea să turneze 11 filme. Când se întorcea acasă, poliția trebuia să intervină pentru a stăpâni fanii topiți după un autograf ori după un simplu surâs.
În 1941 a primit și cetățenia Statuii Libertății. S-a apucat de spectacole pe gheață, cei de la "Time" i-au făcut o copertă. Au apărut cărți de colorat "Sonja", păpușelele "Sonja", creioanele "Sonja", patinele "Sonja". Unii spun că a devenit prima sportivă din istorie care a "sărit" de un milion de dolari.
3.500.000 dolari donați statului
Trei căsnicii. Într-a doua, când era luată cu Winthrop Gardner, s-a împiedicat, pe la Hollywood, de Tyrone Power, actor frumos precum un zeu, care împărțea și el patul cu Linda Christian, prima "Bond girl" din istorie. S-au iubit vreo doi ani.
Sonja și tatăl faimoasei Romina Power. Devenise doamna Onstad, când a aflat că are leucemie. A început tratamentele, dar, în acea perioadă, medicina nu era atât de avansată. Alături de Niels, cel de-al treilea soț, s-au gândit să pună bazele unei colecții private de artă norvegiană. A adunat, apoi, operele lui don Pablo Picasso, Juan Miro ori Renoir, preferatul său. Jos, la parter, medaliile, diplomele și trofeele sale. Sus, la etaj, granzii penelului. 3.500.000 dolari donați statului.
Henie este considerată una dintre cele mai mari patinatoare din istorieÎn ultimele nouă luni de viață s-a simțit din ce în ce mai rău. La Paris, unde să găsea în miez de octombrie, 1969, a leșinat. Un avion-ambulanță a plecat de lângă Sena în direcția Oslo.
Miss Henie, cum îi ziceau toți, a plecat la cele veșnice acolo, sus, aproape de cer. 57 de ani. "Vreau să fac din patinaj ceea ce a făcut Fred Astaire din dans" sunt vorbele rămase de la ea. Și toți sunt de acord că a reușit.
"M-am născut pe un viscol incredibil, un viscol cum nu se mai văzuse vreodată în Oslo. Familia, casa, circumstanțele, vremea și țara în care am venit pe lume, toate au conspirat pentru a face din mine o patinatoare"
Sonja Henie
{{text}}