Jocuri de iarnă în locuri fără munți și fără zăpadă, țări suspendate pentru dopaj care au toți sportivii în competiție sub drapel olimpic. Și un mesaj de la Shuai Peng. Mulțumim, Thomas Bach!
Lumea s-a îngrijorat degeaba pentru Shuai Peng. Shuai Peng este „o fată normală, o jucătoare de tenis obișnuită. Uneori senină și fericită, alteori tristă”, așa cum se definește în ultimul mesaj către lume transmis prin interviul dat cotidianului francez L’Equipe.
„Vreau să le mulțumesc celor de la WTA și ATP pentru că și-au făcut atâtea griji pentru mine. Dar întrebarea mea e: de ce atâta grijă? Nu am dispărut, toată lumea a putut să mă vadă. Am șters postarea pentru că s-a creat o mare neînțelegere. Nu am spus că cineva m-a agresat sexual.
Nu am dispărut, doar că a fost foarte multă lume care mi-a scris și nu am putut să răspund tuturor. I-am răspuns și președintelui WTA, Steve Simon, acele e-mailuri au fost scrise de mâna mea. Nimic special nu s-a întâmplat” - a declarat Peng jurnaliștilor francezi de la L’Equipe
Retractarea comunisto-maoistă
Așadar, tenismeni și teniswomene, ce vă închipuiați, că Peng a fost constrânsă la tăcere? Că regimul de la Beijing a ascuns-o și a supus-o unui curs intensiv de reeducare? Vai, vai, cât de greșit puteți gândi! Lăsând căutata ironie la o parte, așa-zisa confesiune a lui Peng este o retractare în cel mai pur stil comunist-cominternist-maoist. În China, oamenii trăiesc și muncesc la fel de liberi ca pe vremea revoluției culturale și a Pieței Tiananmen.
Jack și recluziunea fermecată
Nu s-a schimbat nimic important, relaxarea de pe timpul lui Deng Xiaoping va fi considerată deviaționism în curând. Relativ recent, când Jack Ma, fondatorul miliardar al platformei Alibaba, s-a stropșit la regimul de la Beijing, a pățit la fel ca Shuai Peng. A fost ascuns, cu precizarea că absența a fost mult mai lungă. Unui miliardar îi bagi mințile în cap mai greu decât unui milionar.
Recapitulare
Să rememorăm faptele legate de Shuai Peng. În noiembrie 2021, aceasta a postat un mesaj pe rețeaua de socializare Weibo în care îl acuza de abuz sexual pe fostul vicepremier chinez Zhang Gaoli. Postarea a fost ștearsă la scurt timp după publicare, dar unda de șoc a dezvăluirilor se propagase deja în toată lumea.
Nu s-a mai știut nimic de Shuai Peng timp de câteva săptămâni, lumea a început să se îngrijoreze. Apoi, fosta campioană la dublu de la Wimbledon și Roland Garros a apărut în câteva filmulețe fabricate de televiziunea de stat chineză. Ba la o cină cu antrenorii, ba la un eveniment sportiv cu tinerii jucători din țara natală. Părea o marionetă pusă să zâmbească.
Țambalul german ca pianul chinezesc
Zilele acestea, SP se află la Beijing, unde se desfășoară Jocurile Olimpice de iarnă. Și unde s-a întâlnit cu omul care a acoperit toată mizeria. Același cu cel care a atribuit Beijingului, Chinei de fapt, dreptul de a organiza una dintre cele mai mari competiții sportive din lume într-un loc care are o tradiție la fel de mare în sporturile de iarnă ca Insula Reunion. Personajul despre care vorbim este nimeni altul decât Thomas Bach, președintele CIO. Deși nemții nu cântă la țambal, putem spune că el este cel care pune a doua oară batista pe sprințarul instrument.
Marea bălăceală
Prima oară a fost atunci când, după mesajele de îngrijorare/susținere din partea WTA, ATP și ale unor sportivi importanți, Herr Thomas Bach, căpetenia CIO, a vorbit într-un apel video cu „dispăruta”. Care dispărută l-a asigurat și i-a asigurat pe toți cei care se îngrijoraseră că este bine mersi. Hao de xiexie, cum ar veni pe dulcea limbă a lui Mao. A doua oară a fost întâlnirea de acum, de la Beijing. Aceasta a parafat definitiv promiscuitatea în care se bălăcește de ani de zile CIO, ba cu China lui Xi Jinping, ba cu Rusia lui Putin.
CIO SRL
Amândoi, Xi și Vladimir, visează cu șanse reale să devină președinți pe viață. Amândoi au cumpărat olimpismul pe persoană fizică și la preț promoțional. Jocurile de la Soci și acum cele de la Beijing, plus gluma proastă cu sportivii ruși care concurează sub titulatura Comitetul Olimpic Rus, deși Rusia este în stare de suspendare pentru dopaj, toate sunt dovada că CIO a devenit o întreprindere comercială, o piață de desfacere pentru țări cu regimuri totalitare. Când trista, când fericita Shuai Peng nu este decât o parte a acestei tranzacții care pute.
Brăduți și dor de tătuci
Sau poate că nu. Unora li se pare că miroase a parfum de ambră. Nu puțini dintre noi admiră regimurile de la Moscova și de la Beijing. Este încă vie nevoia de tătuci care îți dau bătaie la funduleț atunci când te obrăznicești. Între timp, Jocurile curg imperturbabile pe mândrele arene ridicate cu sudoare și satisfacția muncii împlinite. Ce mai contează că dincolo de pârtii, la concursurile de schi se văd maluri de pământ rămase neexcavate sau că din loc în loc zărești brăduți înfipți în pripă în zăpadă? Chinezării în toată spledoarea.
A, era să uit! De tovarășul Zhang Gaoli nu s-a îngrijorat nimeni. Credeți că își mănâncă liniștit pensia specială?
{{text}}