Mihnea Harasim a trăit o aventură spectaculoasă pe traseul clasicei Kuurne-Brussels-Kuurne la juniori: căzătură, evadare și o urmărire pe final
Prezent pentru prima oară la startul celebrei clasice Kuurne-Brussels-Kuurne, care deschide anul ciclist în vestul Europei, Mihnea Harasim a avut parte de o zi plină. Constănțeanul, aflat printre favoriții la locurile fruntașe, alături de echipa sa, Cannibal Team, a fost în prim plan pe traseu și a luptat până la final, încheind în cele din urmă pe un spectaculos loc 14 în cursa juniorilor.
Implicat într-o căzătură masivă
Prima parte a traseului se anunța liniștită, ținând cont că se mergea pe un plat absolut. Viteza mare și o eroare comisă de un ciclist au dus la un eveniment neașteptat după aproape 25 de kilometri.
„Se mergea tare, cu peste 50 de kilometri pe oră și a fost o căzătură masivă chiar în fața mea. Nu am avut cum să evit și m-am trezit în iarbă. Mi-am găsit foarte greu bicicleta printre celelalte de pe marginea drumului, am verificat-o rapid și am plecat mai departe. În ciuda căzăturii, mentalul meu a rămas puternic, iar instinctul mi-a spus că este ziua mea. Am fost și eu uimit că am prins foarte repede plutonul”, povestește constănțeanul. Căzătură a lăsat însă urme, tratate la final la ambulanță. “Am căzut pe spate și m-am lovit la fesieri, dar nu este nimic grav”, dezvăluie puștiul care va împlini 18 ani în aprilie.
Evadare pe pavate
Nu a stat prea multe pe gânduri și a atacat chiar înainte de primele urcări. A făcut-o în forță, alături de un ciclist de la AG2R Citroen. „Am plecat în evadare chiar de pe prima urcare pe pavate și am reușit să punem o distanță destul de mare între noi și pluton. Cel mai mult am avut un avans de un minut și jumătatate”, spune Mihnea.
Au rezistat în față aproape de 50 de kilometri, dar porțiunea de plat nu le-a fost favorabilă. „Vântul a bătut din față, ceea ce a reprezentat o mare problemă. Au fost și foarte multe atacuri. Ne-a ajuns plutonul când mai erau mai puțin de 40 de kilometri până la final”, adaugă constănțeanul.
Cursă de urmărire
Nu a renunțat însă la gândul de a lupta pentru victorie și a plecat din nou din pluton, în urmărirea unei alte evadări, când mai erau 15 kilometri până la sosire. „Cu ultimul strop de energie, am mai încercat o dată, mi-am jucat ultima carte. Dar grupul din față avea un avans destul de mare și nu am mai reușit să-l prindem”, explică Mihnea.
După aproape trei ore de cursă, a încheiat pe locul 14, la doar 47 de secunde învingător. Singurul est-european din top, printre reprezentanții țărilor cu mare tradiție în ciclism, belgieni, francezi sau olandezi. Și al doilea din echipa sa, după americanul Artem Shmidt, sosit pe 6.
Victoria i-a revenit unui ciclist din țara gazdă, Sente Sentjens, ajuns cu 39 de secunde față de al doilea clasat. „Nu este chiar cel mai bun rezultat, dar, dacă totul ar fi fost roz, aș fi obținut o performanță istorică pentru România. Am făcut tot ce a ținut de mine și, cel mai important, m-am simțit foarte puternic față de ceilalți rideri. Această cursă mi-a dat foarte multă încredere și sunt convins că voi avea un an foarte bun. Și cei de la Cannibal Team au fost bucuroși, pentru că am arătat că suntem printre cele mai puternice echipe”, spune încrezător Mihnea.
Atmosferă extraordinară
Cursa a fost însoțită pe tot traseul de o atmosferă extraordinară creată de spectatorii de pe margine, veniți să vadă și duelul seniorilor.
„Au fost foarte mulți spectatori pe traseu, era o gălăgie asurzitoare făcută de vuvuzele și tobe, ca pe stadion. Mi-a dat energie, parcă nici nu mai simțeam efortul. Am mai trăit astfel de atmosferă, la Mondiale și la Paris-Roubaix, dar nu mă satur niciodată”, mărturisește Mihnea.
Desfășurată aproape în paralel cu cea a juniorilor, cursa seniorilor a fost câștigată la sprint de Fabio Jakobsen (QuickStep-AlphaVinyl), care l-a devansat pe Caleb Ewan (Lotto-Soudal).
125 de clicliștiau fost prezenți la startul cursei rezervate juniorilor
{{text}}