Ion Țiriac spune că ține mult la Ilie Năstase, dar recunoaște că este deranjat de modul în care se comportă. Omul de afaceri e deranjat de prezența lui Năstase în tabloide.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Domnule Țiriac, ați spus despre Federer că e cel mai mare. Năstase rămâne cel mai talentat?
- Atenție! Pe lângă talentul lui Ilie Năstase trebuie să consideri și personalitatea lui Năstase. Când el a jucat acel faimos meci la US Open cu John McEnroe erau 25.000 de oameni. Zece mii veniseră să-l huiduie, dar 15.000 veniseră să-l vadă pe Ilie Năstase. Eu dacă mă duc acum cu Ilie Năstase pe Champs-Élysées, sigur îl cunosc mult mai mulți pe el decât pe Federer. Și-atunci, a rămas undeva în mintea tuturor tenisul ăla. Tenisul jucat de Ilie Năstase!
- E adevărat că are ceva aparte.
- Are o carismă, asta nu-i lipsește absolut deloc. Dar are greșelile lui ca orice alt om. A ajuns la venerabila vârstă de 80-90 de ani, nu-mi mai aduc aminte cât are, dar a rămas aceeași personalitate.
- Îl mai certați din când în când?
- Nu pot să-l mai cert. Are prea multe influențe colaterale. Nu sunt de acord cu multe lucruri pe care le face. Inclusiv cu aceste prezențe continue în "yellow press" (n.r. presa tabloidă). Dar sunt două posibilități.
- Care sunt, domnule Țiriac?
- Ori îl accepți pe Ilie Năstase cum este, ori îl arunci la gunoi. Eu la gunoi nu pot să-l arunc! N-am cum după atâția ani. Face parte din viața mea. Am avut acel an faimos, 1973, când el a fost numărul 1 și când a fost greva jucătorilor la Wimbledon, dar el a jucat. Pentru că voia să câștige, iar eu atunci nu am vorbit deloc cu el. Mi-am învățat lecția mea, nu a lui. Așa trebuie să-l accepți. Și-acum îl acceptăm așa cum este. Asta e!
- Se spune că Ilie n-avea bani și se împrumuta mereu de la Țiriac.
- Sunt două variante și aici. Țiriac la 16 ani lucra la Steagul Roșu, în fabrică. Jucam și 4-5 ore pe zi, dar doar când scăpam. Când m-au lăsat să lucrez doar patru ore, atunci jucam și mai mult tenis. Iar Năstase la 15 ani bătea minge, de tenis ori de fotbal. Le ascundea mingea ălora din prima divizie. El putea orice! Apoi, Țiriac a muncit de la 16 ani toată viața, iar Năstase a fost un geniu și în viața lui n-a muncit o zi! Ce poți să pretinzi de la un om care trăiește cum trăiește și în viața lui n-a muncit o zi? Ori se joacă, ori este personalitatea care este. Ori face asta, ori aia. El nici la tenis n-a muncit! Dar el iubea jocul și dacă-l puneai să joace cinci ore, cinci ore le juca. Însă e altă personalitate.
{{text}}