Săptămâna trecută, când Gigi Becali a întins iarăși coarda cât să se rupă și l-a comparat pe Octavian Popescu cu Hagi, cu Dobrin și cu Balaci, ba a și pretins că puștiul de 19 ani îl va depăși pe Gică Hagi, am obiectat în articolul „Comparații prostești”.
Am atras atenția că, deși socotit cel mai promițător talent din fotbalul nostru actual, tânărul mijlocaș ofensiv de la FCSB mai are drum lung până să atingă valoarea celor trei „monștri sacri” amintiți.
Un drum foarte lung, pe care nu-i sigur că-l va parcurge vreodată în întregime. Chiar dacă Becali îl consideră pe OP „un geniu”. Să urci pe munte nu-i foarte greu. Să ajungi în vârful lui e însă altceva.
Revin azi asupra subiectului deoarece latifundiarul, în stilu-i cunoscut, a continuat să pluseze. Într-un moment în care Octavian Popescu apare cotat pe transfermarkt.com la 1,9 milioane de euro, Becali anunță solemn că a refuzat o ofertă de 15 milioane și că nu-l vinde cu mai puțin de 50!
Tavi Popescu
Să dea Dumnezeu să-l vândă și cu 100 de milioane, numai că, din varii motive, mă îndoiesc. Aș pune chiar pariu că niciun fotbalist român nu va fi cumpărat în anii următori cu asemenea sume faraonice. În general, piața a scăzut și nu se mai licitează ca altădată pentru „viitoarele vedete”. Care se pot impune ori nu. Dovadă că nici măcar Man. City nu vrea să plătească mai mult de 8,5 milioane pe Filip Stevanovici, „bijuteria” lui Partizan Belgrad, și el de 19 ani, folosit pe același post ca Tavi.
De ce sunt precaut, rezervat? Deoarece fotbaliștii români din Liga 1, fie ei și foarte înzestrați, nu sunt la mare preț în campionatele de top ale Europei, în cele bogate. În care băieții noștri pot fi numărați pe degetele unei singure mâini!
Probă că, printre altele, Dennis Man, ales cel mai bun jucător al nostru pe 2020, s-a transferat de la FCSB la Parma pe doar 13 milioane, incluzând și bonusurile. Atât. Iar detaliul că a căzut imediat cu noua sa formație în Serie B vine să întărească opinia, s-o cimenteze, că Becali se înșală. Vrabia mălai visează, nu?
La fel de adevărat e și că ne mulțumim cu puțin, iată două exemple în acest sens. Ne-am mândrit că Man a purtat banderola de căpitan al Parmei într-un meci de parcă Parma ar fi vreo superchipă, nu ocupanta locului 12 în liga secundă italiană! Cum am și remarcat că Cicâldău a fost autorul unui assist în confruntarea Galata - Barca, 1-2 în Europa League, când el doar a executat o lovitură de colț! În rest, n-a ieșit cu nimic în evidență. S-a încadrat la „și alții”.
Ne furăm căciula singuri, în ideea că, lipsindu-ne satisfacțiile și bucuriile deosebite, ridicăm fapte mărunte la rangul de evenimente deosebite, importante.
În realitate, ca Becali să-l poată vinde vreodată pe Octavian Popescu cu 50 de milioane de euro, măcar cu 25 ori 30, ar trebui ca FCSB să se califice într-o competiție de anvergură, de preferință în grupele Champions League, încât Tavi să fie văzut, apreciat și dorit. Pentru că epoca în care calul de rasă se vindea direct din grajd a apus și nu se mai întoarce.
Cum, din păcate, reprezentantele noastre intră în cupele continentale doar ca să aibă de unde pleca, lăsați-mă să cred că Gigi și cei care gândesc ca el se hrănesc cu iluzii. Pur și simplu, se amăgesc.
{{text}}