Sepsi speră ca Viktor Orban, 58 de ani, să-și păstreze fotoliul de lider suprem al Ungariei și după 3 aprilie, data alegerilor parlamentare. De premierul maghiar poate depinde viitorul clubului din Sfântu Gheorghe, dar și soarta unui stat membru UE care alunecă tot mai des de pe gheața subțire a democrației.
„Noi nu facem politică, dar e adevărat, ne-am dori ca domnul Orban să câștige alegerile din Ungaria. A fost interesat de sport și ne-a ajutat. Cei din opoziție nu sunt mari iubitori de sport”, e rezumatul unui interviu publicat astăzi de GSP.ro cu Laszlo Dioszegi, patronul celor de la Sepsi.
Așa cum Gazeta scria, Sepsi și Csikszereda au fost beneficiarele investițiilor guvernului controlat de Orban. S-au pompat zeci de milioane de euro în infrastructură, academii, stadioane. Pe lângă acestea, guvernul de la Budapesta a facilitat investițiile unor sponsori cu dedicație pentru cele două cluburi din Liga 1 și Liga 2.
Dar pe cine susține Dioszegi la alegerile parlamentare din Ungaria programate pe 3 aprilie, de dragul unui viitor stabil din punct de vedere financiar?
Viktor Orban, prim-ministrul din UE care atacă democrația
Din 2010 la conducere, ales de populație de 3 ori la rând, liderul partidului Fidesz controlează statul, dar are grijă să păstreze aparența democrației.
Uniunea Europeană a semnalat tot mai des în ultimii ani neregulile sistemului Orban, dar nu a putut să-l condamne ferm niciodată, pentru că liderul maghiar nu încalcă flagrant principiile statului de drept, așa cum se întâmplă, de pildă, în Rusia sau Belarus.
Freedom in the World, cel mai citit și citat raport care urmărește tendințele globale în materie de drepturi politice și libertăți civile de aproape 50 de ani, caracteriza astfel Ungaria în 2019: „A decăzut de la țară liberă la parțial liberă, din cauza atacurilor susținute asupra instituțiilor democratice făcute de partidul Fidesz al premierului Viktor Orban, care a folosit supermajoritatea parlamentară pentru a impune restricții sau a controla opoziția, presa, sistemul judiciar”.
Într-o analiză realizată de Zaiafet și Veridica, pe baza cărții biografice a lui Paul Lendvai despre Viktor Orban, sunt prezentate în detaliu o serie de controverse avându-l în centru pe politicianul apreciat public de patronul lui Sepsi.
Orban s-a pozat cu tricoul lui Sepsi în 2017, după ce covăsnenii au promovat în Liga 1Stadion mai mare decât populația satului în care a copilărit
Pasionat de fotbal încă din copilărie, Orban a pus serios umărul la construirea unui stadion modern chiar lângă casa lui din Felcsut, micuțul sat de la nici 50 de kilometri de Budapesta unde conducătorul maghiar a crescut.
Gazeta Sporturilor a vizitat în martie 2021 arena care a costat mai mult de 10 milioane de euro. Pe hârtie, stadionul e construit de sectorul privat. De facto, oamenii de afaceri au fost ajutați de stat cu reduceri și impozite preferențiale.
Capacitatea stadionului, circa 3.800 de locuri, e de două ori mai mare decât întreaga populație a satului Felcsut!
Lorinc Meszaros, proprietarul clubului înființat în 2012 care evoluează pe „Pancho Arena”, Academia Puskas, este prieten cu Viktor Orban și unul dintre cei mai influenți miliardari din Ungaria. Echipa la care evoluează doi români - Alexandru Băluță și Marius Corbu - se clasează pe locul secund în primul eșalon maghiar.
Iar Orban a contribuit, într-adevăr, la dezvoltarea sportului și a investit sume uriașe. În ultimii ani, țara vecină a adunat 48 de stadioane noi, bazine, săli polivalente și zeci de academii de fotbal. Proiecte invidiate și în România.
Trăiesc în această zonă, în secuime, de 40 de ani. Sunt un mare fan Orban, cel maghiar, evident. Îi cunosc pe unguri cât ajută sportul. Au dus sportul la rang de numărul 1. Dacă Hagi ar fi făcut Academia de la Ovidiu în Ungaria, Viktor Orban cred că ar fi fost în stare să-i aducă o stea de pe cer
Marin Barbu, antrenor
Ce se află totuși în spatele investițiilor făcute de guvernul lui Orban în sport?
Iată ce spunea Andras Bozoki, profesor la Universitatea Central Europeană de la Budapesta: „Orban a încălcat reguli și nu a respectat ordinea democratică. E interesat de 3 lucruri cu adevărat: puterea, banii și fotbalul, în această ordine”.
1 din 7cei mai bogați 100 de maghiari în 2017, conform Forbes, era apropiat regimului Fidesz
Campion olimpic, președintele perfect pentru Viktor Orban
În Ungaria, președintele e ales de parlament și are mai degrabă un rol decorativ. Din 2010, Orban a ales să gireze la președinție oameni ușor de manevrat, care să nu se opună inițiativelor Fidesz.
Primul președinte din mandatul lui Orban a fost Pal Schmitt, fost campion olimpic la scrimă în 1968 şi 1972 şi campion mondial în 1970 şi 1971.
Pal Schmitt și Viktor Orban, în 2010Iar Schmitt n-a ieșit din cuvântul lui Orban. A dat afară tot departamentul legislativ de la președinție, motivând că nu e nevoie de analiza legilor propuse de Viktor Orban și oamenii lui!
Pal Schmitt a demisionat din funcția de președinte în 2012, după un scandal: titlul lui de doctorat a fost retras pentru acuzații dovedite de plagiat. I-a luat locul Janos Ader, și acum în funcție, care folosește rareori dreptul de veto pentru a se împotrivi propunerilor lui Orban.
Viktor Orban s-a „ocupat” și de celelalte puteri din stat.
JUSTIȚIE
- Conform surselor menționate mai sus, Fidesz, cel mai mare partid din Ungaria, condus de Viktor Orban, controlează și Curtea Constituțională. Înainte de Orban, judecătorii maghiari de la Curtea Constituțională erau aleși de o comisie specială parlamentară. Acum, ei sunt aleși de majoritatea din Parlament dirijată de Fidesz.
- Orban a desființat Curtea Supremă, care nu era controlată de sistem, și a înființat în locul ei Kuria, condusă de oameni fideli regimului.
- Procurorul-șef al Ungariei a fost desemnat Peter Polt, prieten cu Viktor Orban și vechi membru Fidesz, în funcție din 2010.
PRESĂ
- Politica lui Orban acaparează tot mai multe branduri de presă. Pe cele de stat, cu finanțare directă de la bugetul Ungariei, iar pe cele private, prin privilegii oferite mogulilor în schimbul unei politici editoriale amabile cu Fidesz.
- TV 2, al doilea cel mai mare canal TV din Ungaria, a fost cumpărat în 2015 de un om de afaceri apropiat de Orban, apoi și-a schimbat politica editorială, devenind brusc un susținător al partidului de la conducere.
- În 2016, Népszabadság, cel mai important ziar de opoziție și una dintre puținele publicații care se ocupa cu anchete ce-l vizau pe Orban, a fost închis imediat după ce a fost preluat de un fond de investiții. Compania care deținea ziarul a fost vândută ulterior către o firmă deținută de Lorinc Meszaros, vechi prieten al lui Orban și președintele clubului de fotbal Academia Puskas.
M-am asociat cu Orban pentru că voiam să schimb dictatura și sistemul post-comunist din Ungaria. Dar, inițial, nu a fost vorba niciodată, la dracu'!, de crearea unei noi dictaturi! Nu voi lua parte niciodată la așa ceva!
Lajos Simicska, oligarh care s-a dezis de Viktor Orban
23era locul ocupat de Ungaria în lume la libertatea presei, un top întocmit de Reporteri fără Frontiere, în 2010. În 2021, Ungaria a coborât până pe locul 92!
Emoții și nu prea la alegeri
Fără precedent în ultimul deceniu, opoziția a reușit să se unească împotriva lui Orban. Social-democrații, liberalii și alte partide vor să preia ștafeta și au ales un contracandidat pentru liderul maghiarilor. E vorba despre primarul orașului Hodmezovasarhely, Peter Marki-Zay.
Chiar dacă sondajele nu mai indică partidul lui Viktor Orban drept favorit detașat, Fidesz e în continuare beneficiarul sistemului creat de președintele său.
La alegerile din 2014, cu 45% din voturi, Fidesz a câștigat 90% dintre districtele țării, adică 96 din 106. Districtele favorabile opoziției au în jur de 5.000 de votanți în plus, deci e nevoie de mai multe voturi pentru a le câștiga.
Asta pentru că Fidesz a împărțit districtele astfel încât să câștige mai ușor alegerile. Zonele favorabile puterii au mai puțini votanți și presupun mai puțin efort.
Opoziția trebuie să câștige acum cu 300.000 de voturi mai mult decât Fidesz ca să aibă majoritate în Parlament. 5 milioane de cetățeni din Ungaria sunt așteptați la urne la începutul lunii aprilie.
Într-un sondaj realizat toamna trecută în România, 42% din populația cu cetățenie maghiară a declarat că intenționează să voteze la alegerile de luna viitoare. Principalul favorit al acestora: partidul Fidesz, 83% dintre ei mergând în continuare pe mâna lui Orban, potrivit Rador.
190.000 de cetăţeni maghiaricare locuiesc în România vor primi prin poştă buletinele de vot pentru alegerile parlamentare din Ungaria
Va fi extrem de dificil. Alegerile nu vor fi democratice, nu vor fi libere, nici corecte. Dar n-am avut niciodată mai multe șanse să-l învingem pe Orban în ultimii 10 ani!
Acum nu există democrație, nu există libertate a presei, nu există stat de drept în Ungaria!
Peter Marky-Zay, în New York Times
Viktor Orban înțelege diferit democrația
Cu o majoritate liniștitoare în parlament, de 2/3, Viktor Orban s-a concentrat în ultimii ani mai degrabă pe conflictele cu Uniunea Europeană și principiile ei. În urmă cu aproape 7 ani, liderul maghiar vorbea despre state care reușesc din punctul lui de vedere, dar care nu respectă neapărat rigorile democrației, fundamentale pentru Uniunea Europeană.
„Astăzi, lumea încearcă să înțeleagă sisteme care nu sunt occidentale, nu sunt liberale, poate nici măcar nu sunt democrații, dar care au succes, ca Singapore, China, India, Rusia, Turcia”, spunea Viktor Orban în iulie 2014, în cadrul unei întâlniri a liderilor etnici maghiari la Băile Tușnad, România.
Orban și-a propus să schimbe regimul din Ungaria într-unul iliberal. Democrația iliberală e o democrație parțială, unde nu există o societate deschisă. Cei aflați la putere ignoră limitele impuse de constituție și principiile statului de drept.
Trebuie să abandonăm metodele și principiile liberale de a ne organiza societatea, ca, de altfel, și modul liberal de a privi lumea. Națiunea maghiară nu este o simplă sumă de indivizi, ci o comunitate care trebuie organizată, întărită și dezvoltată, iar în acest sens noul stat pe care îl construim este un stat iliberal, un stat non-liberal.
El nu neagă valorile fundamentale ale liberalismului, dar nici nu face din această ideologie un element central în organizarea statului și aplică o perspectivă specifică, națională în loc
Viktor Orban
11 punctea pierdut Ungaria în topul celor mai corupte state din Europa, între 2012 și 2020, conform unui top întocmit de Transparency International. Maghiarii sunt pe ultima poziție, la egalitate cu România și Bulgaria
{{text}}