FC Voluntari a surprins în actualul sezon de Liga 1. Obișnuită mai mereu cu barajul de menținere în primul eșalon, de această dată, FC Voluntari a terminat în primele șase din România și a prins play-off-ul.
Iar parcursul echipei ilfovene continuă să fie unul foarte bun, după ce vineri seară, trupa lui Ciobotariu a reușit să învingă cu 3-1 pe CSU Craiova.
Invitat la „Prietenii lui Ovidiu”, Liviu Ciobotariu a dezvăluit cum a reușit să ducă Voluntariul de la retrogradare în primele echipe din România și pentru prima oară își face o caracterizare despre cum este ca om, dar și ca antrenor.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Ciobi, ai făcut minuni la FC Voluntari!
- Am făcut un sezon bun, dar a fost o perioadă grea. Mi-aduc aminte momentul în care am ajuns la această echipă. Situația era diferită și ne aflam la subsolul clasamentului. A fost și o anumită presiune pentru că eu veneam de la Hermannstadt, unde lucrurile nu au fost așa cum ne-am fi dorit noi toți, cei de acolo și cu mine. Însă am avut curajul să preiau această echipă într-o situație delicată. Mai erau trei meciuri de jucat, nu știam dacă ne vom salva, dar pe final am prins barajul, am trecut de Dunărea Călărași și am rămas în Liga 1.
- Apoi?
- Împreună cu cei din conducere și chiar cu jucătorii ne-am propus între noi, fără să punem pe hârtie, să nu mai avem aceleași probleme din sezoanele trecute și am fost inspirat la lotul de jucători. De fiecare dată la Voluntari aveau loc schimbări masive și am hotărât să opresc 70% dintre jucători! Am fost inspirat iar să aducem patru, cinci jucători importanți care au un randament foarte bun.
Mă refer la Vadim Rață, care este într-o creștere fantastică, apoi Adam Nemec, pe care-l văzusesem la Dinamo, ulterior au sosit Mihai Popa, un portar de mare persepctivă, lângă el și Meleke. A contat faptul că ne-am pregătit foarte bine și că jucătorii au înțeles mesajul meu și s-au aliniat la filosofia mea.
Ciobotariu: „Îmi place să antrenez jucători cu personalitate”
- Jucați voi mai bine sau restul mai slab?
- Cred că ambele. Am produs un fotbal bun! Am jucat bine, am avut o formă foarte bună după un început ezitant. Am pornit campionatul cu o înfrângere cu Dinamo, am pierdut acasă cu FC Botoșani, după care lucrurile s-au schimbat radical și am început să câștigăm. Acum suntem într-o poziție care ne face mândri.
- Pe lângă puști, ai și caractere puternice. Nu ți-e greu?
- Îmi place să antrenez jucători cu personalitate și am avut mereu pe unde am fost. La Dinamo eram un antrenor tânăr și îi aveam în echipă pe Dănciulescu, Marius Niculae, Cătălin Munteanu, Moți, jucători cu personalitate mare, și m-am descurcat foarte bine.
Apoi, am fost la Vaslui cu Sânmărtean. La Tg. Mureș am avut un vestiar foarte puternic, cu personalitate mare: Gabi Mureșan, Zicu, Sepsi, Marius Constantin, N'Doye.
- Ce fel de om ești când ai intrat în vestiar la jucători?
- Sunt un om căruia îi place să aibă o comunicare permanentă și îmi place să fiu respectat ca să pot să-i respect. Ca să fiu respectat trebuie să fiu foarte corect cu ei și să am o relație de respect. Nu sunt un antrenor dur. Eu am avut în cariera mea foarte mulți antrenori de la care am învățat foarte multe. Am furat lucrurile care știam că-mi trebuiau. Mie nu-mi place să fiu un antrenor care să se exteriorizeze în timpul jocului.
„Tamaș este și un jucător aparte, dar și un om aparte”
- Ești un caz special, Ciobi!
- Nu-mi place să am dispute în vestiar, nu-mi place să am probleme în vestiar. Prin felul meu de a fi încerc să am o ambianță bună în vestiar prin liniștea pe care le-o transmit. Liniștea asta nu înseamnă că dormim și sforăim, dar îmi place foarte mult ca jucătorul să fie liniștit și să nu aibă alte preocupări, să înțeleagă că doar prin muncă și prin ce facem la antrenament putem avea rezultate.
- Acum îl ai pe Gabi Tamaș.
- Este adevărat că este și un jucător aparte, dar și un om aparte. De fiecare dată am un dialog cu el, discut cu el în fiecare zi și îi spun lucrurilor pe nume. Nu încerc să ocolesc anumite lucruri care sunt convins că nu-i convin.
Eu îi spun în față! În momentul în care ai intrat pe poarta stadionului trebuie să te comporți ca atare. Ce este în afara stadionului... nu că nu mă interesează, că și ceea ce faci acasă poate să afecteze cariera de fotbalist.
- Dar tu te enervezi vreodată?
- Foarte, foarte rar. Și după un joc pierdut sau după nereușite din teren nu sunt genul care să mă duc în vestiar să sparg sticle, nu sunt omul care să jignesc. N-am jignit niciodată vreun jucător! Că am spus lucrurilor pe nume referitor la ce m-a deranjat sau ce s-a întâmplat, da! Dar niciodată nu am jignit vreun jucător, nici la nervi. Niciodată, niciodată! Antrenorii mai scapă în timpul jocului câte o înjurătură, dar eu niciodată nu am jignit pe cineva.
{{text}}