Ne-a învins Grecia acasă, dar n-aș face o dramă din asta, deși formația elenă, umbra celei care a cucerit titlul european în 2004, e sub a noastră în ierarhia FIFA, e pe locul 55! Implicit, nu l-aș trata cu asprime nici pe noul selecționer, căruia i-aș acorda circumstanțe atenuante. În ideea că i-au lipsit câțiva jucători din motive medicale.
Din păcate, îi vor lipsi și marți, la amicalul din Israel, tot atâția ori chiar mai mulți. Condiții în care a trebuit să-i convoace, în regim de urgență, pe Olaru și pe Petrila, a căror absență inițială din lotul A a stârnit polemici încinse. Dacă-i va și folosi, Edi Iordănescu le va mai închide gura celor care, nerăbdători, s-au grăbit să-l conteste.
La fel de adevărat e însă că selecționerul ar avea de ce să se declare nemulțumit de modul în care s-au prezentat majoritatea celor 17 "tricolori" rulați vineri seara. Nici n-ar putea fi altfel din moment ce numai 3 din 17, Niță, Ad. Rus și Oct. Popescu, au primit nota 6, alți 10 luând 5, iar Chiricheș (căpitanul!), Cicâldău și Pușcaș chiar 4, Drăgușin fără notă.
S-a ajuns aici și din pricină că Iordănescu n-a nimerit echipa de start. În consecință, aceasta a cedat inițiativa pe parcursul reprizei întâi și a fost nevoie de intrarea tripletei Oct. Popescu - Fl. Tănase - A. Ivan în minutul 62 pentru ca naționala să capete direcție și viteză. Grație cărora a și trecut la pupitru, numai că prea târziu. Dacă Edi ar fi avut inspirația să înceapă cu garnitura cu care a terminat, probabil că rezultatul ar fi fost diferit.
Cât despre Tavi Popescu, marea revelație a sezonului în curs, el a lăsat o frumoasă impresie. Se poate spune că, spre deosebire de Edi, a debutat cu dreptul, deși a jucat cam departe de poarta adversă și n-a înscris. Să nu ne amăgim și să așteptăm ca un puști de 19 ani să schimbe de unul singur soarta unei partide încă de la prima lui apariție! Că nu-i nici Mbappe, nici Haaland, nici Pedri.
Fără să-l arăt cu degetul, iar să-l pun la zid nici atât, l-aș invita pe noul selecționer să fie mai riguros. Mai exigent cu alții, dar și cu el însuși. Să dea dovadă de personalitatea de care, oare numai eu?, l-am crezut și-l cred capabil. Să asculte în stânga și-n dreapta, dar să decidă singur și să nu mai calce pe urmele predecesorului său.
Să caute, măcar să încerce, să se rupă de moștenirea acestuia. Pentru că, dacă-l va imita în continuare pe Rădoi și va alege aceiași jucători, mereu aceiași!, nu va reuși nici el.
Deși nu-i timpul concluziilor, haideți să vedem și testul din Israel!, opinia mea e că, încă marcat de numire, Edi și-a propus să nu supere pe nimeni. Nici fotbalist, nici club. Să fie băiat bun, simpatizat de toți.
Numai așa îmi explic, recurg la un singur exemplu, cum de l-a păstrat în formație pe Pușcaș, pentru a cărui titularizare nu pleda niciun argument. Când acesta evoluează din 2015 încoace preponderent în eșaloanele secunde, fie ele din Anglia și din Italia, ești obligat să te întrebi de ce, dacă-i valoare, chiar nu-l vede nimeni să-l ia la o echipă mai acătării?!
Câtă vreme nu se va rupe de amintirea lui Rădoi, ci se va închina la moștenirea acestuia ca la sfintele moaște, teamă mi-e că Edi Iordănescu va bate pasul pe loc. Odată cu el, vai!, și naționala.
{{text}}