Datele din caseta tehnică și nota 9 primită de Pigliacelli te îndeamnă să pui sub semnul întrebării justețea succesului obținut de Universitatea Craiova în duelul cu FCSB, ba și cu 2-0.
Fără să se supere fanii olteni, i-am auzit pe mulți, nu neapărat suporteri ai vicecampioanei, afirmând că Universitatea a câștigat nemeritat, cu șansă. Sau, reversul medaliei, că pe FCSB a urmărit-o ghinionul.
De discutat, în condițiile în care caseta atestă superioritatea FCSB la toate capitolele, de la posesie (58%) la lovituri libere (12-5), de la șuturi pe și către poartă (12-5) la cornere (9-0) etc. Ceea ce probează că, în ciuda scorului, echipa bucureșteană a controlat partida de pe Arena Națională. Pe lângă că a presat, ea a trimis și o minge în bară.
Iar nota 9 luată de Pigliacelli, cea mai mare acordată unuia dintre cei 31 de fotbaliști rulați duminică seara, când a plouat cu 5 (14) și s-a dat și un 4, ce arată ea? Că portarul formației învingătoare a fost numărul 1 de pe teren, de unde logică observația că adversarul l-a solicitat serios. Care adversar, altă deducție, a dominat întâlnirea. A condus-o.
Așa au și stat lucrurile, în sensul în care Craiova a câștigat și cu noroc. Numai că norocul mai e, cunoașteți vorba, și cum și-l face fiecare. Iar a atribui izbânda Universității exclusiv norocului ar însemna să ignorăm organizarea minuțioasă a oltenilor lui Reghecampf și modul exact, uneori eroic, în care s-au apărat aceștia.
În fond, nu-i nicio rușine să te ajute șansa. Și nu e vina Craiovei, sub nicio formă, că FCSB n-a găsit drumul spre plasa porții imbatabilului Pigliacelli. Adăugând inspirația lui Bic de la eurogolul de 2-0, Universitatea poate riposta că, deși i-a surâs norocul, a meritat cele 3 puncte.
Referitor la cele mai importante și controversate momente ale partidei, apreciez că arbitrul Horațiu Feșnic a luat deciziile corecte când a anulat golul lui Edjouma și când a dictat 11 metri pentru oaspeți. La Edjouma a fluierat cu întârziere, dar ce trebuia, francezul marcând cu brațul, ba și după ce-l faultase în săritură, mână în gât, pe A. Ivan.
Ulterior, a indicat regulamentar punctul cu var sancționând intrarea imprudentă, din spate, a lui I. Cristea asupra aceluiași A. Ivan. Într-adevăr, abil, atacantul a forțat contactul, însă acesta a existat și opinia mea e că el era de sancționat cu 11 metri.
Așa am văzut și mi-am exprimat părerea la cald, în finalul meciului. După mai multe reluări ale secvenței, nu mi-am schimbat-o, dimpotrivă! Cum cred că n-am greșit, refuz să-i înțeleg pe comentatorii-analiști care, din dorința de a nu deranja pe nimeni, de a împăca și capra, și varza, o scaldă. Din care pricină, riscă să devină penibili. Ori chiar devin.
Deoarece penalty e sau nu. Albă sau neagră, nu merge cu jumătăți de măsură, să zici „Eu nu l-aș fi dat niciodată, n-a fost, dar arbitrul a avut acoperire regulamentară!”.
Personal, i-aș fi scăzut nota lui Feșnic de la 7, deși îl consider, am scris-o, cel mai autorizat succesor al lui Hațegan și Kovacs. De data asta, a tolerat adesea jocul dur, la intimidare. De pildă, era dator să-l avertizeze pe Vătăjelu încă din minutul 1. În cele două faze-cheie, a fluierat însă ce se impunea. Părerea mea.
{{text}}