SERIAL GSP: CÂT COSTĂ SĂ FACI SPORT. Gazeta Sporturilor publică, începând de azi, un serial despre costurile practicării sportului în România, la nivel de copii și juniori. Analiza făcută fotbalului juvenil a scos la suprafață multe probleme: de la selecții făcute pe pile, la părinți agresivi și condiții grele.
- Adunăm informații și povești din dialogul sincer cu părinți, copii, antrenori, oameni din sistem pentru a aduce în prim-plan nu doar costurile financiare, ci și investițiile de timp, energie și emoție.
- Ce provocări apar la început de carieră, de ce probleme se lovesc copiii, cum se descurcă părinții, cine și cât plătește, care e rata de succes?
- Noul serial GSP „Cât costă să faci sport” pornește la drum cu fotbalul, cel mai practicat sport din țară
Mulți părinți își îndreaptă copilul spre fotbal nu pentru că ar fi sesizat pasiunea odraslei sau semnele unor abilități deosebite, ci pentru că el, părintele, e îndrăgostit de fotbal. „Da, așa este. Mulți puști nu vin la fotbal de drag, ci forțați de părinții”, spune Emilian Hulubei, președintele Sindicatului fotbaliștilor români.
„Unii vor să-și trăiască propriul vis prin intermediul copiilor. Iar alții speră, pe românește, să fie scoși din foame de o eventuală viitoare carieră strălucită a juniorului", adaugă un om din sistem.
Concluzia psihologului: „E o mare greșeală să-ți obligi copilul să urmeze un drum care nu-l atrage. În timp, o să-l faci chiar să urască domeniul respectiv. Sunt traume care pot evolua în timp".
Urlete și jigniri la meciurile unor copii de 10 ani
Dorința extremă a unor părinți de a-și vedea copiii fotbaliști explică și presiunea enormă pusă de pe margine la meciurile de juniori, chiar și la cei foarte mici.
„Din tribune se aud răcnete la fiecare fază, indicații, proteste, înjurături. O atmosferă mult prea agresivă pentru niște copii care, cel puțin până la 13-14 ani, n-ar trebui să fie apăsați de obsesia pentru rezultate sau de dorințele părinților de a-i vedea cât mai repede la nivelul lui Messi și Ronaldo.
Copiii trebuie, în primul rând, să se bucure de plăcerea de a face sport și, în timp, vor trece și în zona de competitivitate. Presiunea timpurie și mediul uneori toxic îi fac însă să-și piardă încrederea în ei și le opresc progresul", explică un psiholog pentru GSP.
Micile atenții încă fac legea
Dintotdeauna, fotbalul juvenil a fost plin de povești cu promovări pe pile. Aproape orice părinte știe un exemplu.
„Unii sunt atât de disperați încât nu mai există limite. Copilul n-are nici 10 ani și ei îl văd deja Van Dijk, Mbappe sau Pedri. Și-atunci, fie pompează bani în antrenamente private, fie cotizează direct la antrenori - fie diverse cadouri, fie direct cu bani. Așa speră să forțeze progresul copilului, să joace mai mult, să fie tratat mai cu atenție, să fie favorizat", se plânge un părinte.
Din păcate, banii părinților fac uneori diferența între copii.
„Sunt echipe la care se vede cu ochiul liber că unii, clar mai puțin talentați, joacă doar pentru că părinții au bani. Aici apare problema: copiii talentați, dar cu părinți cu posibilități normale, sunt excluși ușor-ușor, se simt nedreptățiți, vor să plece sau ies plângând de la antrenamente", a adăugat un alt părinte revoltat de anomaliile din fotbalul juvenil.
Câți bani negri sunt în fotbalul juvenil?
Puține cluburi își fiscalizează activitatea ca la carte. Mai exact, banii se încasează "în mână", nu pe acte (contract, bon fiscal, factură etc). „Noi dăm banii direct la antrenor. Nu am primit niciodată chitanță", povestește un părinte.
Antrenorii, la rândul lor, își primesc remunerația tot fără contracte, doar din banii adunați direct de la părinți. Se evită astfel taxele plătite către stat. De asemenea, organizarea multor competiții, inclusiv baremul arbitrilor, se face prin celebrul "plic". Fără contracte sau plăți în cont.
Un antrenor și un părinte, față-n față
Îl duc pe Rareș la fotbal pentru că îi place. Îl încurajez să facă sport, să nu își trăiască viața doar conectat online. Dacă va fi să progreseze și să transforme asta într-o meserie, OK. Dacă nu, măcar face mișcare, adună prieteni noi, învață ce înseamnă munca în echipă, cum să gestioneze eșecul și victoriile. Are doar de câștigat de pe urma acestei experiențe. Sportul livrează multe lecții de viață, nu înseamnă doar bani pierduți și timp irosit
- Alina, mama unui fotbalist de 15 ani din Constanța
Nu există nimic predictibil în fotbalul la nivel de copii și juniori. Investești în copii și speri că vor reuși în fotbal, dar deseori ei renunță din senin. Între 15 și 18 ani se schimbă mult comportamentul lor, brusc sunt furați de alte ispite, cum ar fi distracțiile, ieșirile cu prietenii sau micile aventuri. Și-atunci, nu le mai arde să se antreneze ca lumea, așa că foarte repede își pierd potențialul
- Ilie, antrenor la o școală de fotbal din București
Ce salariu primește un antrenor de copii
Antrenorii care pregătesc copiii înscriși la școlile de fotbal particulare sunt plătiți cu salarii lunare între 2.000 de lei și 3.500 de lei. Depinde de pregătire, de experiență și de numărul antrenamentelor.
Câți bani se câștigă în fotbalul românesc?
Fotbalul făcut la nivel de amatori aduce o mulțime de beneficii: mișcare, relaxare, sănătate, socializare etc. Copiii care izbutesc să facă saltul la seniori și chiar către fotbalul profesionist speră să își asigure și traiul din ceea ce, la început, a fost doar o pasiune. De la ce nivel se poate trăi din fotbal în România? „Ca fotbalist la Liga 3, dacă nu ai și o meserie pe lângă, ești muritor de foame …", spune Emilian Hulubei.
Cei care prind contracte mari în prima ligă sau supervârfurile care ajung în străinătate sunt rarități. Majoritatea fotbaliștilor profesioniști din primele 3 ligi ale României trăiesc cel mult decent. Iată, mai jos, o hartă orientativă a câștigurilor:
- Liga 3 - jumătate dintre jucători sunt amatori, fără contracte, cu salarii de 500-600 de lei/lună. Cele mai mari salarii: 2.000-2.500 de lei. Sunt foarte puține echipe la Liga 3 care își permit să plătească salariul minim pe economie, un pic peste 1.500 de lei net pe lună.
- Liga 2 - media salariilor este de 4.500 de lei/lună. La echipele cu pretenții, jucătorii buni sunt plătiți și cu 2.000-2.500 de euro/lună
- Liga 1 - media salariilor este 3.500-4.000 de euro/lună. Jucătorii de top ajung la 25.000-30.000 de euro/lună. CFR Cluj și FCSB plătesc cel mai bine. Dar sunt din ce în ce mai multe cluburi care, intrate într-un vârtej de probleme financiare, nu își plătesc cu lunile fotbaliștii.
Ce competiții are fotbalul
Majoritatea competițiilor de fotbal pentru copii și juniori sunt campionate locale sau zonale, plus o sumedenie de turnee amicale. La nivel național, juniorii au și câteva întreceri mai solide: Campionatul Național U19, Cupa României U19, Supercupa României U19, Liga Elitelor U15, U16, U17, U19. La seniori, fotbalul românesc are campionate județene, Liga 3 (100 echipe împărțite în 10 serii a câte 10 echipe), Liga 2 (20 echipe), Liga 1 (16 echipe), Cupa României și Supercupa României.
{{text}}