A apărut ideea calificării directe pentru Qatar, fără baraje, din oficiu. Un privilegiu absurd, de care greu încercata națiune s-ar putea să nu aibă cum să se folosească
În plin război, când nu-ți prea mai vine să te gândești la fotbal, Cupa Mondială devine ceva extrem de îndepărtat în spațiu și în timp. Mariupol și Bucea sunt substantive proprii mult mai presante decât Qatar și Doha. Și mai e ceva. Cupa Mondială va fi în noiembrie-decembrie, în timp ce blestemățiile "operațiunii militare speciale", cum îi spun cu toată insolența rușii, au loc chiar acum.
Diaspora din Berceni
Veteranii fotbalului din Ucraina, jucătorii care au măcar trei copii, au părăsit țara mai demult, acum au putut pleca și ceilalți, toți fotbaliștii Kievului, Șahtiorului, așa că fotbalul ucrainean se poate reuni și antrena în diasporă. La baza de pregătire din Berceni sau în altă parte. Există o solidaritate care se răsfrânge și la nivelul fotbalului, un gând de pace care poate deschide până și porți aparent ferecate pentru fotbal, cum ar fi acelea ale stadionului de la Arcul de Triumf.
Qatarul e încă departe
Cum se știe, barajul dintre Ucraina și Scoția, care ar fi trebuit să se dispute în martie, s-a amânat pentru luna iunie, când se va juca și celălalt meci de calificare la CM, cel dintre învingătoarea acestui baraj și Țara Galilor. Abia câștigătoarea acestei partide va merge la Campionatul Mondial, într-o grupă care "s-a tras" deja, alături de Anglia, SUA și Iran.
Așadar, vitregita de soartă Ucraină ar mai trebui să învingă doi adversari (deloc facili) ca să meargă în Qartar. Cu toate acestea, se pune tot mai vocal și mai insistent problema acceptării ei directe, din oficiu, ca un act de solidaritate față de națiunea atât de greu încercată.
Cu scoțienii și cu galezii cum rămâne?
Solidaritatea e una, ca și empatia, adică termenul cel mai la modă găsit de cei cărora nu le permite lexicul să folosească și alte cuvinte, mai puțin globaliste. Calificarea la un Campionat Mondial e însă altceva, într-o lume care a renunțat până și la trimiterea din oficiu la un turneu final a deținătoarei trofeului, lăsând acest favor doar țării gazdă.
Se pune o întrebare logică: de ce Scoția și Țara Galilor, aflate în cursă pentru Qatar, să fie date la o parte, fără joc? Doar din "empatie" pentru Ucraina?
Logica lui Stepanenko
Taras Stepanenko, experimentatul jucător al lui Șahtior (32 de ani), piesă de bază a reprezentativei galben-albastre, spune că date fiind condițiile de acum, Ucrainei îi va fi greu să susțină în iunie două meciuri decisive și că acestea ar trebui amânate. De acord, se pot căuta astfel de soluții, sigur vor fi date libere.
Dar dacă în Ucraina situația va fi și în noiembrie cam la fel ca acum? Anulăm niște meciuri care nu s-au putut disputa pentru că ucrainenii nu s-au putut pregăti, dar îi invităm, așa, nepregătiți, la Cupa Mondială?
Nea Mircea, logica și empatia
Unul dintre cei mai vocali susținători ai cauzei e Mircea Lucescu, lăudabilul sol de pace al aducerii kievenilor la Berceni. "Dacă Ucraina va primi undă verde pentru a participa la Cupa Mondială, pentru a trece de play-off, ar fi un lucru foarte important pentru țară". Ar fi, fără îndoială, numai că n-ar fi corect pentru fotbal.
Inserând aici această declarație a lui nea Mircea încredințată site-ului ucrainean sport.ua îmi asum două riscuri. Primul, destul de mare, adevărată nesăbuință, acela de a nu fi de acord cu marele antrenor.
Al doilea, și mai mare, dar complet nemeritat, de a fi luat drept putinist, pentru simplul păcat de a fi încercat să strecor un dram de logică într-un ocean de "empatie".
{{text}}