Pe 7 aprilie 1994, la Târgu Mureș, părăsea această lume Ștefan Dobay, probabil cea mai valoroasă extremă stânga din istoria fotbalului românesc. Născut și consacrat în Banat, cel poreclit „Calul" pentru alergarea sa galopantă se retrăsese de ceva vreme în orașul din inima Ardealului.
Suferise mai multe intervenții chirurgicale din cauze unei coxartroze, o afecțiune degenerativă a șoldului care îi provoca mari dureri în zona inghinală. N-a mai apucat să vadă cea mai mare performanță a României la un Mondial, „sfertul" de pe tărâm american.
Lăsase, însă, în urmă suficiente argumente să poată fi oricând inclus în Panteonul soccerului autohton. La 28 de ani de la despărțirea de Dobay, Retro GSP vă prezintă 10 detalii mai puțin cunoscute din viața și cariera acestuia.
Stefan Dobay a muncit în fabrică de la 15 ani
- În 1916, când încă nu împlinise 7 ani, și-a pierdut tatăl. Acesta a murit pe front, în luptele din Primul Război Mondial.
- Din pricina situației financiare precare a familiei, a fost nevoit să muncească de mic. În iulie 1924, la nici 15 ani, s-a angajat la Fabrica de Argintărie. Programul de lucru era de la 6:30 dimineața la 3:00 după-amiaza!
- Pe 26 septembrie 1924, chiar în ziua în care împlinea 15 ani, a disputat primul meci oficial la seniori. A jucat pentru Unirea CFR Timișoara în victoria cu 5-2 obținută la Jimbolia.
- În 1930, a ratat "la mustață" prezența la primul Mondial, cel din Uruguay. Se regăsise pe lista inițială, dar a fost anunțat că nu mai merge cu numai două ore înainte de plecarea spre America de Sud! N-a regretat doar faptul că n-a jucat la turneul final, ci și banii cheltuiți pe costumele pe care și le comandase. "Mi-am cheltuit toată rezerva de bani pe garderoba cerută pentru Montevideo", avea să scrie Piști în cartea autobiografică "Șut... goool!".
- A marcat 3 goluri! La un pas de Rapid, apoi debut cu gol în poarta Rapidului! În vara aceluiași an 1930, a fost la un pas de transferul la Rapid. Sau CFR, cum se numea atunci clubul din Giulești. Dobay bătuse deja palma cu șefii formației bucureștene, i se găsise și un serviciu, la "atelierul de reparații mecanică fină", a și evoluat pentru "feroviari" în câteva amicale, însă totul a picat brusc. Nostalgia Timișoarei a fost mai puternică. S-a întors pe Bega, iar în toamnă a semnat cu Ripensia, prima echipă cu statut profesionist din România.
- Ironia sorții a făcut ca debutul "Calului" în nou-înființata Divizie A să se consemneze într-un duel cu Rapid, în septembrie '32. Bănățenii au pierdut surprinzător, 2-3, după ce au condus cu 2-0. Scorul în întâlnirea disputată pe „Romcomit" l-a deschis Piști, în minutul 8. Avea să fie primul din cele 130 marcate de el în prima ligă, în numai 160 de partide! De-a lungul carierei, a câștigat 4 titluri de golgheter al țării. Doar Ion Oblemenco și Dudu Georgescu au mai realizat asta!
- Tot cu gol a debutat și la națională. Pe 25 mai 1930, la 8-1 cu Grecia în Cupa Balcanică, a înscris în minutul 77.
- Între iunie 1933 și decembrie 1934, a jucat de 9 ori pentru reprezentativa României și a marcat în toate meciurile, o performanță încă neegalată! În total, a dat 11 goluri în acele 9 partide.
- Participant Mondialele din 1934 și 1938, Dobay a devenit primul tricolor marcator la două turnee finale de CM. În '34 a dat gol cu Cehoslovacia, în '38 a dat două în confruntările contra Cubei. Recordul său a fost egalat abia în anii '90 de Dan Petrescu. "Bursucul" a înscris la CM '94 și '98.
- Ca antrenor, cele mai importante rezultate le-a obținut cu CCA/Steaua, un titlu de campion și o Cupă a României. Tot din postura de "principal" al roș-albaștrilor a stabilit un record ce cu greu va fi doborât vreodată: în aprilie 1956, a dat nu mai puțin de 11 jucători la națională, toți intrând pe teren în amicalul cu Iugoslavia (1-0)!
Personal, nu cred în teoria după care un sportiv trebuie să se nască neapărat cu un anumit talent pentru a atinge performanțe de înaltă clasă. Desigur, el trebuie să fie înzestrat cu unele însușiri fizice necesare eforturilor la care este supus. Dar toți pornesc la început cu șanse egale. Numai munca este adevăratul etalon care stabilește valorile. Munca în care se integrează seriozitatea și dăruirea de sine
Am făcut din fotbal o artă. Și prin arta mea am vrut să transmit oamenilor o fărâmă de frumos
Dobay a culcat la pământ, cu şutul lui puternic, mulţi apărători, a rupt şi plase de porţi, probabil cam putrezite, însă n-a ucis vreodată nici măcar o vrabie, darămite o maimuță sau un portar
- Ștefan Dobay
CV Ștefan Dobay:
- S-a născut pe 26 septembrie 1909, la Dumbrăvița (Timiș)
- Post: atacant/inter/extremă stânga
- Ca senior, a fost legitimat la: Banatul Timișoara (1926-1929), Ripensia Timișoara ('30-'40), CA/Ferar Cluj ('40-'41), Törekvés Budapesta ('41-'42), Karres/CSM Mediaș ('45-'48)
- A debutat în Divizia A pe 11 septembrie 1932, în partida CFR București - Ripensia 3-2
- A disputat ultimul meci în "A" pe 11 aprilie 1948, ASA București - CSM Mediaș 3-0 # Meciuri / goluri în "A": 160 /130 # De 4 ori a devenit golgheterul României: '33, '34, '35, '37
- Palmares ca jucător: 4 titluri de campion ('33, '35, '36, '38) și 2 Cupe ale României ('34, '36)
- Meciuri / goluri în echipa națională: 41 / 20 # În 1938, în primul meci european jucat de Ripensia, a marcat în poarta lui AC Milan, la victoria cu 3-0 obținută la București; timișorenii s-au calificat în „sferturile" Mitropa Cup, după 1-3 în deplasare
- Ca antrenor, a pregătit formațiile: CSM Mediaș ('47-'48), Locomotiva PCA/Farul Constanța ('49), CS Tg. Mureș ('50, '52-'53, '55), Flacăra Mediaș ('51), Dinamo Orașul Stalin (Brașov) ('54), CCA București ('55-'56), UTA ('58), CFR Cluj ('58-'59)
- Palmares ca antrenor: 1 titlu de campion ('56) și o Cupă a României ('55)
- A decedat pe 7 aprilie 1994, la Târgu Mureș (Mureș)
{{text}}