Real, Ireal, Villarreal, Extraveral

Esența UEFA Champions League s-a scurs aseară peste întreaga planetă, într-o perioadă ultra-saturată de fotbal, însă cu resurse extraterestre.

Generația mea și a părinților mei a crescut cu textele lui Ioan Chirilă, nu cu imaginile HD, Ultra HD, 8K, realitate virtuală și realitate augmentată. Noi citeam „Frumoasele noastre duminici”, iar nea Vanea descria atât de frumos un gol, încât poveștile nemuritoare despre van Basten, Jairzinho sau Maradona nu pot fi înlocuite niciodată din imaginația bogată a fotbalului.

Modric, din real în ireal și suprareal

Ați văzut discursul fulgerător al lui Tuchel, de acum o săptămână? Nu-i venea să creadă cum s-a prezentat echipa lui, care are conturile blocate, care este în administrare forțată, care și mai care! Și, totuși, în weekend Chelsea s-a dus la Southampton și a dat 6. 

A început fabulos pe Santiago Bernabeu, acolo unde nu poți să respiri de aerul legendelor, iar toate cele 3 reușite de excepție, la care aș adăuga faza lui Timo Werner, neamțul care a driblat ca un argentinian născut în Rosario, au fost anulate de o pasă.

Luka Modric pasează cu exteriorul, la 0-3, pentru Rodrygo. Te gândești la momentele din meciurile care definesc fotbalul, care schimbă obiective, care sfidează legile fizicii și vezi acea pasă, poate cea mai frumoasă pasă pe care am văzut-o în istoria fotbalului. 

Modric pare un Captain Tsubasa, mingea i se blochează la picior și adună o energie extraterestră, pe un traseu cunoscut doar de el. Este renumit pentru lovirea cu exteriorul. Și de aceea lovește. A fost absolut perfect și pur și simplu superb de revăzut. Nici n-a mai contat ce s-a întâmplat în tot meciul, am văzut și revăzut minunea fotbalului.

La Villarreal nu se ia extraveral

Pentru tulburările de somn, medicul îți prescrie extraveral, din fenobarbital și valeriană. În orașul din Castellon, cu o populație un pic mai mare decât cea a Balșului, o echipă care-și ia porecla din capodopera The Beatles își poate spune oricând al 5-lea Beatles din fotbalul spaniol. Agasează și enervează lumea fotbalului de vreo 20 de ani. Se ia la trântă cu toți granzii, chiar dacă în campionat se împiedică de Elche, Osasuna sau Granada. Nu are resurse pentru a sta lângă Real, Barca sau Atletico, dar în Europa este premianta de serviciu. 

Și acolo e Emery, antrenorul care îți poate lua oricând un vânzător de brățări de pe malul mării și îi schimbă destinul. E omul perfect, acolo unde există pasiune și lumea pune banii în plan secundar. Cine e Juventus? Cine e Bayern Munchen? Păi, cine să fie, atunci când în Spania se aude: „In the town where I was born lived a man who sailed to sea and he told us of his life in the land of submarines”. E Villarreal, unde nu se ia extraveral.

Și Klopp plânge și râde

După ce am văzut perfecțiunea fotbalului dau să văd conferința de presă a lui Jurgen Klopp. Mă fascinează discursul său, dar mai ales că vorbește ca o cascadă. Se plânge că nimănui nu-i mai pasă de fotbal, ci doar de bani. Dă impresia că Liverpool ar putea câștiga și 6 competiții, dacă ar exista timp, dacă anul ar avea 620 de zile. 

Și Klopp plânge înainte de meciuri, dar râde cu gura până la urechi la final, ca-n jocurile arcade de fotbal, unde râsul este repetitiv și satisfăcător. Liverpool găsește resurse extraterestre și azi se pregătește de semifinale, iar în câteva zile își ia haine noi pentru o altă finală. Acolo nimeni nu doarme, e un Turandot care nu are milă de nicio echipă.

Ioan Chirilă spunea în Frumoasele noastre duminici: „Fotbalul a început în Insulă, ca o bătălie între două jumătăți de oraș, grămezi uriașe, ca la rugby, când toți încearcă să îndepărteze mingea de câlți spre casele «celorlalți», cât mai departe de casele lor...

Olandezii au moștenit și ei gustul pentru fotbalul-încăierare... La fel, danezii... Sigur că între timp moravurile s-au mai limpezit, dar englezii au rămas cu gustul încăierării, mutând grămezile în tribună, unde se înfruntă suporterii, după ce va fi curs și ultima picătură de whisky din sticlele îndreptate spre cer ca trompetele...”. 

Minunat, ar fi de adăugat doar că după o asemenea seară de UEFA Champions League, omenirea este în continuare vrăjită de execuțiile extraterestre din fotbal.