Domnește optimismul în tabăra Simonei după angajarea lui Patrick Mouratoglou. Dincolo de povești tehnico-tactice, marea schimbare este că dubla câștigătoare de Grand Slam are, în sfârșit, un antrenor. Cu autoritate.
Circulă o fotografie în mediul online. Virală, cum altfel. Patrick Mouratoglou și ceilalți din echipa tehnică a Simonei Halep execută 30 de flotări, parte a provocării lansate de jucătoare. La fiecare victorie a ei, o "pedeapsă" de 30 de flotări. În poză apare și Simona, care se amuză. Parcă nu te-ai fi așteptat la Mouratoglou să participe la jocul ăsta. Ludic ar zice intelectualii.
Muncă și amuzament
Cum s-ar spune, cântec, joc și voie bună. Și de ce ar fi altfel după victoriile în fața Paulei Badosa și a lui Coco Gauff? Că dacă e încruntată, de ce e încruntată, că dacă râde și se copilărește, de ce nu este concentrată pentru următorul meci. Acela cu tunisianca Ons Jabeur. Dincolo de amuzament în echipa Simonei se (și) muncește. După alte metode, cu altă autoritate a profesorului în fața elevului. Despre asta nu s-a vorbit suficient.
Moda Mouratoglou
Patrick Mouratoglou nu a inventat alt tenis, dar este adeptul unei abordări moderne, folosind intens tehnologia video și statistica. Patrick Mouratoglou este și o modă în tenisul de astăzi, așa cum era Nick Bollettieri în urmă cu niște ani. Imaginea noului antrenor al Simonei s-a clădit pe reinventarea Serenei. Apoi pe ascensiunea lui Stefanos Tsitsipas.
Simona a angajat un nume, așa cum făcuse și cu Darren Cahill sau cu Wim Fissette. Printre altele, pentru că își permite. A devenit a treia jucătoare all-time, după Serena și Venus, la criteriul câștigurilor exclusiv din tenis.
Simona Halep e în mare formă la Madrid / Sursă foto: Guliver/Getty Images
Alchimie
Până aici nimic nou, faptul că Simona lucrează cu un nume greu. Diferența este că Mouratoglou impune mai mult respect decât predecesorii lui. Mi-e greu să identific momentul în care Simona să-l certe pe Patrick că nu bate mai cu foc din palme.
Deși, cunoscând întunecările constăncencei, nu ar trebui să excludem nici ipoteza asta. Deocamdată lucrurile funcționează bine, ba, mai mult, între cei doi pare să fie nu doar o chimie, ci de-a dreptul o alchimie. Este însă prea devreme să celebrăm noul stil al Simonei. Care, de fapt, nici nu este nou pur și simplu, ci doar o reîncărcare a calităților ei cunoscute.
Ce s-a îmbunătățit
Ambiție, deplasare Duracell alcalin, spirit de competiție, reverul ca lovitură de gală, forehand uriaș atunci când este forțată să folosească unghiuri ascuțite. Prezența la fileu nu mai este un supliciu, mai vezi din când în când și câte o scurtă.
Primul serviciu s-a îmbunătățit, ca tărie, ca variație și la nivelul procentajului. Al doilea, în schimb, continuă să fie de o inocență cutremurătoare. Și probabil că așa va rămâne. Întrebată explicit despre schimbările din jocul ei, Simona a recunoscut că tehnic vorbind la 30 de ani nu prea mai este timp de mari îmbunătățiri.
Urmează halterofila
Și atunci, care este aportul executantului de flotări? Deopotrivă specialiști și chibiți observă poziționarea Simonei mai aproape de linia de fund a terenului. Așadar, o abordare mai ofensivă. Diminuarea pasajelor de pasivitate. Parcă este prea frumos. Cântec, joc și voie bună, muncă spornică, inteligentă. Este totuși prematur pentru o impresie solidă privind întreprinderea Halep-Mouratoglou, iar sfertul de finală cu Ons Jabeur nu ne va lămuri, indiferent de rezultat.
Cu dificultăți la deplasare din cauza masei corporale specifice mai degrabă unei halterofile, tunisianca propune un tenis tehnic, variat. Curat. Lucruri care nu sunt tocmai pe gustul Simonei. În mod normal, aici trebuie să intervină analiza lui monsieur Patrick. În curând pe ecrane.
{{text}}