Matur, mereu dispus la efort și om-cheie la FCSB, Darius Olaru (24 de ani), jucătorul lunii aprilie în Ancheta GSP, traversează cel mai bun moment al carierei. A ajuns în circuitul naționalei, dar e cu gândul și la finalul de campionat. Speră ca alegerea numărului de pe tricou să-i aducă norocul dorit și să triumfe la final de sezon.
- Salut, Darius! Felicitări pentru parcursul din ultima vreme! Toate merg bine pentru tine, nu?
- Mă bucur pentru tot ce mi se întâmplă. Am avut o lună foarte bună pe plan personal, dar și cu echipa. Am marcat, am dat assist-uri. Încerc mereu să fac totul cât mai bine și să joc cât mai mult și la echipa națională. Pentru că ăsta e țelul meu.
- Trec etapele, parcă totul duce spre acel final de campionat așteptat, cu titlul pe masă...
- Mai avem 3 etape, cu un derby cu Craiova chiar la început. Sperăm să ne impunem acolo, pe „Oblemenco”. Cred că acest meci e decisiv. Am simțit asta și în tur, când noi am pierdut la București. Și atunci a fost un meci echilibrat, din care ei au scos mai mult. Sper ca acum noi să o facem. Și să avem moral pentru acel final despre care vorbești.
Darius Olaru, jucătorul lunii aprilie: „Îmi doresc să nu am vacanță, vreau la națională”
- În ultimii ani ați fost mereu acolo, la luptă, dar toată lumea s-a pus de acord că experiența CFR-ului a contat de fiecare dată. S-au mai echilibrat lucrurile acum?
- Noi încercăm să creștem de la meci la meci, de la sezon la sezon. Și cred că s-a și văzut asta. Am mai acumulat experiență, nu mai suntem copii. Sper ca la finalul sezonului să ne impunem noi și să cadă definitiv această etichetă.
- După finalul campionatului vine acțiunea echipei naționale, cu 4 meciuri. Iar pierzi vacanța?
- Îmi doresc să nu am vacanță! Vreau să fiu acolo, la echipa națională, și să ajut la obținerea unor rezultate bune! Sincer, îmi doresc ca mereu să ratez vacanța din acest motiv. Nu mă deranjează deloc.
- Bănuiesc că ești la curent și cu fotbalul internațional, ce jucător îți place și ce urmărești la el?
- În ultimul timp, câțiva colegi glumesc cu mine că mă asemăn foarte mult cu Nicolo Barella. Mie nu prea îmi place, sincer (râde), dar cred că mă asemăn ca stil cu el. În schimb, îmi place foarte mult Modric. Asta și pentru că îmi place campionatul Spaniei, pe viitor chiar îmi doresc să fiu acolo. Până atunci am de muncă, să-mi fac jocul aici și voi vedea unde mă va duce viața.
- Ești apreciat, ai multe plusuri în joc, dar trebuie să fie și capitole deficitare. Tu unde crezi că e de lucrat?
- Pff, cred că trebuie să mă informez mai bine atunci când primesc mingea, în jumătatea noastră, în jumătatea adversă. Poate și să ajut echipa cu mai multe realizări. Mai multe goluri, pase de gol. Cred că pe început de sezon asta mi-a lipsit.
Darius Olaru: „Îmi place mai mult «optar» decât «decar»”
- Te vedem mereu dispus la un efort uriaș, cum te refaci după meciuri?
- Refacere obișnuită, gheață, bazin cald, saună, criosaună. Avem multe facilități la noi în bază. Masaj. Cam cum se recuperează toți jucătorii de la noi, nimic neobișnuit. Plus o viață linișitită. Nu prea sunt eu cu ieșirile, mai mult prin parcuri, la plimbări. Și cu prietenii, pe acasă.
- La FCSB joci altceva decât ceea ce jucai la Gaz Metan. Cum e acum?
- Cred că am învățat cu timpul să-mi ajut mai mult echipa. Consider că mi se potrivește mult mai bine ce joc acum, postul de inter. La Mediaș, jucam mai mult ca „decar”. Bine, eram și mai firav, nu prea puteam să-mi ajut mai mult colegii. Acum am crescut mult pe plan defensiv. Sunt un jucător box-to-box. Îmi ajut mai mult echipa.
- Care-i secretul evoluțiilor de acum?
- Munca! Încerc să mă antrenez cât de bine pot. Să cresc de la antrenament la antrenament. Încerc să am un joc simplu, de echipă.
- Ai avut și o perioadă mai puțin bună, după accidentare. Ce simțeai? Erau probleme de natură fizică?
- Nu neapărat. Cred că erau probleme de încredere. Nu prea mai aveam încredere în mine. Și cred că de asta nu prea îmi ieșea jocul cum îmi doream.
Darius Olaru: „În fotbal se câștigă prea mulți bani”
- Nici adversarii nu te menajau, nu o fac nici acum. Ești, fără îndoială, unul dintre cei mai faultați fotbaliști.
- Asta și pentru că încerc mereu să driblez, poate și postul contează. Bine, nu-s singurul de la noi din echipă. Aici poți să-i incluzi ușor și pe Tavi, pe Tase. Și la Gaz Metan pățeam asta. Ce să fac? Caut să fac totul să nu pierd mingea, o protejez, cum am zis, mai și driblez, așa ajung să fiu faultat.
- Părinții cum trăiesc meciurile tale? Au fost cazuri când ai ieșit cu capul spart. Și nu o dată!
- Da, da, da! Mama mea își face mereu probleme din cauza mea. Mereu o sun, să o liniștesc. Îi zic mereu că-s bine și cred că știe, în adâncul sufletului, că-s bine. Deși se sperie pe moment.
- Ești la FCSB, aici probleme cu banii nu sunt, ești mulțumit de salariul, câștigul tău?
- Chiar mă gândeam la nivel global, în fotbal în general, ce salarii sunt. Ce salarii au jucătorii mari. De multe ori mă gândesc că parcă se câștigă prea mulți bani în fotbal. Alți oameni muncesc zi de zi, câte 8 ore, și nu se apropie de venitul nostru. OK, și noi muncim, încercăm să ne antrenăm cât de bine putem, e mult efort, mult sacrificiu, dar...
- Ce-ai făcut cu banii primiți până acum la FCSB?
- Deocamdată nimic! Am strâns destul de mult. Voi vedea în vară cum investesc. Vreau să-mi cumpăr un apartament aici.
„Mama e mental coach-ul meu”
- Te uiți pe Transfermarkt? Crezi că e corectă cota ta? 4 milioane de euro, printre primii în Liga 1...
- Nu cred că are vreo importanță. Sunt un jucător normal, caut să-mi fac treaba cât mai bine. Ce e acolo e un plus. Dacă îmi va crește cota.
- Mă întorc puțin la partea fizică, pentru că e un capitol unde excelezi. Ești atent și cu mâncarea?
- Nu mănânc ceva special. Mănânc cât pot de sănătos. Oricum, la noi în bază, la Berceni, avem două mese pe zi, de obicei mic dejun și prânz. Sunt ponderat și acasă.
- Darius, copilăria ta nu a fost cea mai simplă. Îți dă asta putere în ceea ce faci azi?
- Cu siguranță. Cu timpul, trecând prin lucruri mai grele, te maturizezi mai repede. Cu vârsta mai vine și altfel de experiență. Cred că m-au maturizat acele lucruri din copilărie, plus mama, care încă e mental coach-ul meu. Îmi dă mesaje mereu, sper să o răsplătesc mereu.
- Ai o Cupă cu FCSB, ce-ar însemna și un titlu la finalul sezonului?
- Un vis împlinit! Îmi doresc mult titlul! Mi-am și ales numărul de pe tricou cu acest gând, se știe asta în vestiar (n.r. și-a ales tricoul cu 27, adică numărul de titluri pe care l-ar avea Steaua+FCSB dacă roș-albaștrii ies campioni). Sper să sărbătorim la finalul acestui sezon.
Echipa națională este visul oricărui copil care face fotbal! Îmi doresc foarte mult să fiu acolo, însă pentru asta e nevoie de multă muncă și constanță în evoluții.
Dacă eram întrebat de post acum ceva timp, aș fi răspuns fără ezitare că sunt un „decar”. Acum, cred că aș fi mai degrabă „optar”, pentru că am învățat între timp trucurile acestui post.
Divorțul părinților m-a întărit. Aveam două posibilităţi: s-o iau pe un drum rău sau să fac ceva bun cu viaţa mea. Am ales a doua variantă, m-am ţinut de fotbal.
Eu vorbesc acum şi cu tata, şi cu mama, fiecare mă încurajează. Am ţinut mult la bunica mea, care a murit. M-a durut, după acel moment m-am refugiat total în fotbal.
- Darius Olaru, FCSB
24%dintre toate golurile marcate de FCSB în acest sezon, 17 din 72, au fost înscrise cu contribuția directă a lui Olaru
4 milioane de euroe cota lui Darius Olaru pe transfermarkt, locul 2 în Liga 1, după colegul Florin Tănase, 5,5 milioane
Părinții lui Darius Olaru au divorțat când avea 14 ani
Darius a povestit în trecut în Gazetă episodul care i-a marcat copilăria: „Mama mea venea tot timpul la meciuri cât eram mic, dar apoi, pe la 14 ani, am rămas singur. Părinţii mei au divorţat, tata a plecat în Franţa, mama în Norvegia, undeva în nordul ţării, unde e foarte frig şi unde nu m-aș duce niciodată din această cauză.
Eu n-am mers niciodată nici la unul, nici la altul. Am fost crescut mai departe de bunicii din partea mamei. De nevoie, am crescut mai degrabă singur, am fost propriul meu profesor în viaţă. M-am descurcat, asta m-a ajutat să mă maturizez mai repede”.
{{text}}