Episodul 4: Steaua a avut 4-0 la posesie contra Barcelonei, echipa care a inventat tiki-taka!

Azi, cu o zi înainte ca steliștii să sărbătoarească marea finală de Cupa Campionilor câștigată contra Barcelonei, GSP publică o analiză spectaculoasă a unui eveniment fundamental pentru fotbalul românesc. Citește un episod special Istoria la raport, iar mâine, pe 7 mai, urmărește siteul pentru noi episoade spectaculoase. 

Finala de la Sevilla, dintre Steaua și Barcelona, a produs nu doar cel mai prețios trofeu câștigat vreodată de fotbalul românesc, dar și meciul în care trupa din Ghencea a subordonat echipa catalană în jocul de posesie: în toate cele 4 reprize, mingea a stat mai mult la jucătorii lui Emeric Ienei.

În primele 90 de minute, Steaua a avut cu 30% mai multe pase precise și a fost superioară adversarei la două capitole determinante în jocul de posesie: pasele scurte și cele medii. Steaua a dat cu 35% mai multe pase înainte decât Barcelona.

CONTEXT 

• Gazeta Sporturilor a lansat în martie „Istoria la raport” - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți;
• Redacția GSP a ales 10 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație;
• Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume;
• Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate;
• Cele 10 meciuri analizate de Gazetă în proiectul „Istoria la raport” vor fi, în ordinea disputării lor: 
  
  » Brazilia - România 3-2 (1970)
  
  » România - Italia 1-0 (1983)
  
  » Steaua - Anderlecht 3-0 (1986) 
  
  » Steaua - Barcelona 2-0 (1986) 
  
  » Steaua - AC Milan 0-4 (1989) 
  
  » Steaua - Dinamo 0-3 (1989) 
  
  » România - Argentina 3-2 (1994) 
  
  » România - Suedia 2-2 (1994) 
  
  » România - Anglia 3-2 (2000) 
  
  » România - Slovenia 1-1 (2001) 

EPISODUL 4: Steaua - Barcelona 2-0 (după penalty-uri) - 1986

7 mai 1986! Ziua cea mai mare din istoria fotbalului românesc. Ziua finalei Cupei Campionilor Europeni, în care Steaua producea daune totale unui club care astăzi e unul dintre granzii lumii: FC Barcelona. 

La împlinirea a 36 de ani de la cucerirea Cupei Campionilor, GSP prezintă acea performanță și dintr-o altă perspectivă. Realizată pe baza monitorizării firmei InStat. Care arată în cele mai mici detalii modul în care roș-albaștrii s-au comportat în acea seară, având în față campioana Spaniei, într-un joc disputat într-un mediu total ostil: pe un stadion din Spania, în fața a aproape 70.000 de suporteri iberici. 

Și concluzia-vedetă e că Steaua a dominat-o pe Barcelona, pe întreaga durată a meciului, la un capitol la care în prezent doar echipe precum City sau Bayern îi mai pot face față trupei catalane: posesia. Raportul finalei în această privință e, probabil, la fel de valoros pentru Steaua cum e și trofeul pe care l-a câștigat atunci. În toate cele 4 reprize disputate, cele două din timpul normal de joc și alte două în extra-time, mingea a stat mai mult la Majearu, Balint, Boloni și ceilalți steliști.

Raportul posesiei pe cele 4 reprize

În primele 90 de minute, posesia a fost mai echilibrată decât în prelungiri, acolo unde Steaua a beneficiat și de aportul lui Iordănescu, cu o prestație senzațională. Dar chiar și în timpul regulamentar, trupa lui Ienei a fost cu mult superioară la mulți parametri în ceea ce privește păstrarea balonului.

27-24 pentru Steauaa fost raportul driblingurilor, cu un procentaj de 63% pentru români și de numai 55% pentru iberici

12 argumente că Steaua a dominat Barcelona la posesie

1. A avut cu 30% mai multe pase precise în primele 90 de minute: raportul acestora a fost de 510 la 389!

2. Procentajul paselor reușite pentru Steaua, din totalul celor încercate, a fost de 84%, al Barcelonei a fost de numai 77%

3. Lungimea medie e paselor a fost mai scurtă pentru posesia Stelei: 20 de metri, Barcelona a avut 22,5 metri

4. 14 secunde a fost durata medie a posesiei Stelei, în vreme ce a Barcelonei a fost de 12 secunde

5. Steaua a dat cu aproape 35% mai multe pase înainte decât spaniolii: a bifat 196, Barcelona nici măcar n-a atins 150

6. Posesia e facilitată în mod normal de numărul de pase, care se împart în 3 capitole: scurte, medii și lungi. Steaua a fost superioară la două dintre ele:

7. Pasele se mai împart, privite din altă perspectivă, în două categorii: cele din construcția jocului și cele din faze fixe (lovituri libere, cornere etc). Aici, la ambele capitole, Steaua a fost mai bună:

445-330a fost raportul paselor din construcție

65-59a fost raportul paselor din faze fixe

8. Posesia mai conține o analiză în detaliu și anume: cât durează fiecare moment în parte al posesiei (din momentul în care ai mingea și până o pierzi). Din cele 4 intervale de timp, Steaua a câștigat două, Barcelona unul singur, al 4-lea fiind perfect egal: 

9. Am pierdut mai puține mingi în propria jumătate decât a făcut-o Barcelona în terenul ei. Raportul baloanelor irosite în jumătatea proprie: 108 noi -115 ei.

10. Un singur fotbalist al Stelei a scăzut sub 75% procentaj al paselor reușite, e vorba despre Lăcătuș (73%), în vreme ce Barcelona a avut 5 jucători sub acest nivel: Julio Alberto (73%), Carrasco (71%), Alonso (68%), Pedraza (67%) și Archibald (57%).

11. Barcelona a avut cu aproape 25% mai multe preluări nereușite. Steaua a preluat mingea greșit de 17 ori, spaniolii de 21 de ori.

12. În afara portarului, a fundașilor și a jucătorilor care au intrat în prelungiri, ceilalți 7 fotbaliști de la mijloc în sus, puși într-un raport față în față, post pe post, din punctul de vedere al procentajului paselor reușite, arată o concluzie fabuloasă pentru trupa lui Emeric Ienei. S-a impus în 6 dintre aceste dueluri:

Alte detalii din joc care demonstrează că Steaua n-a fost inferioară Barcelonei până la penalty-uri

Echilibru în raportul șuturilor

Finala n-a fost una spectaculoasă, însă Steaua are scuza că evolua, practic, în deplasare, dar și în fața unui adversar mai bine cotat. Defalcarea șuturilor la și pe poartă arată că roș-albaștrii, de fapt, s-au bătut de la egal la egal cu Schuster și compania.

Raportul șuturilor la/pe poartă

Barcelona a fost mai periculoasă doar la faze fixe

7 dintre cele 16 șuturi trase de Steauai-au aparținut lui Boloni, în vreme ce de la Barcelona cel mai activ la acest capitol a fost Alonso (5)

27-24 pentru Steauaa fost raportul driblingurilor, cu un procentaj de 63% pentru români și de numai 55% pentru iberici

25-25a fost scorul faulturilor comise, cu Bumbescu cel mai agresiv de la Steaua (5 faulturi comise) și cu Majearu cel mai faultat (5)

23-23a fost raportul deposedărilor reușite, Belodedici a avut cele mai multe (5), urmat de Iovan (4)

Ce a pierdut clar Steaua: duelurile!

N-a existat doar lumină în jocul roș-albaștrilor. A fost un capitol la care Barcelona a fost superioară. Cel al duelurilor directe. Per total, la finalul celor 120 de minute, spaniolii au avut un avantaj, scor 135-119. Cea mai clară diferență s-a înregistrat în privința duelurilor în atac, acolo unde Barca a avut un surplus de aproape 40%: 66-48. În privința celor aeriene, a fost 31-24 pentru campioana Spaniei și tot ea a câștigat și raportul celor la sol: 104-95!

CASETA MECIULUI: Steaua - Barcelona 2-0 (după penalty-uri)

• Au marcat la penalty-uri: Lăcătuș și Balint 
• Au ratat: Boloni și Majearu / Alexanco, Pedraza, Pichi Alonso și Marcos 
• Steaua: Duckadam - Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu - L. Bălan (72 Iordănescu), Boloni - Lăcătuș, Balint, Majearu - Pițurcă (112 Radu II). 
  
  Antrenor: Emeric Ienei 
• Barcelona: Urruticoechea - Miranda, Bianquetti, Alexanco, Julio Alberto - Pedraza, Schuster (85 Moratalla), Victor Munoz, Alonso - Carrasco, Archibald (111 Alonso). 
  
  Antrenor Terry Venables 
• Stadion: Ramon Sanchez Pizjuan (Sevilla) 
• Spectatori: 70.000 
• Arbitru: Michel Vautrot (Franța)

Cine era Barcelona la acea vreme

• câștigase titlul în Spania în 1984-1985, după o foarte lungă pauză; precedentul campionat cucerit data tocmai din 1974
• a luat acel titlu cu un avans imens față de a doua clasată: 10 puncte peste Atletico Madrid și a terminat la aproape 20 de puncte distanță de rivala Real Madrid, la care evoluau printre alții: Butragueno, Valdano, Santillana, Uli Stielike, Camacho, Sanchis
• avea 3 străini, limita permisă de regulamentul acelor vremuri: neamțul Bernd Schuster, scoțianul Archibald și elvețianul Retuerto
• în 1982, Barcelona cucerise Cupa Cupelor (2-1 cu Standard Liege), competiție pe care o câștigase și în 1979 (4-3 cu Fortuna Dusseldorf) 
• era pentru a doua oară în finala Cupei Campionilor Europeni; pierduse și prima dată, în 1961, 2-3 cu Benfica

Traseul celor două până la finala de la Sevilla

• Citește toate episoadele din proiectul „Istoria la raport”!