ISTORIA LA RAPORT: Steaua - FC Barcelona 2-0, 7 mai 1986. Prestațiile lui Marius Lăcătuș și Gabi Balint în cele 120 de minute ale finalei de la Sevilla au lăsat mult de dorit, fiind la multe capitole ultimii sau printre ultimii, însă au fost singurii dintre cei 8 executanți la loviturile de departajare care au înscris și au decis câștigătoarea trofeului.
CONTEXT
- Gazeta Sporturilor a lansat în martie „Istoria la raport” - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți;
- Redacția GSP a ales 10 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație;
- Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume;
- Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate;
- Cele 10 meciuri analizate de Gazetă în proiectul „Istoria la raport” vor fi, în ordinea disputării lor:
» Brazilia - România 3-2 (1970)
» România - Italia 1-0 (1983)
» Steaua - Anderlecht 3-0 (1986)
» Steaua - Barcelona 2-0 (1986)
» Steaua - AC Milan 0-4 (1989)
» Steaua - Dinamo 0-3 (1989)
» România - Argentina 3-2 (1994)
» România - Suedia 2-2 (1994)
» România - Anglia 3-2 (2000)
» România - Slovenia 1-1 (2001)
Interpretarea monitorizării InStat a finalei mai produce o concluzie surprinzătoare. Cei doi fotbaliști care au hotărât destinația Cupei Campionilor, Lăcătuș și Balint, cei care au transformat penalty-urile, au fost printre jucătorii cu cel mai redus randament în timpul jocului efectiv.
Parametrii la care cei doi au deziluzionat:
1. DUELURI
Lăcătuș: a avut un procentaj de numai 27% câștigate, s-a clasat pe ultimul loc între jucătorii Stelei
Balint: doar 39%, a fost antepenultimul, între cei doi fiind Pițurcă (38%), comparativ, cei doi atacanți ai Barcelonei (Carrasco și Archibald) au avut 55%, respectiv 42%
2. ȘUTURI
Lăcătuș: n-a tras nici pe poartă și nici măcar spre buturile spaniolilor
Balint: n-a avut nimic cadrat, doar un șut spre poartă, până și Bărbulescu și Iovan au tras mai mult spre poartă, fiecare câte două șuturi
3. PASE
Lăcătuș: 73% procentaj, a fost cel mai slab pasator al Stelei
Balint: 80% procentaj, a fost antepenultimul, în afara lui Lăcă, sub el a mai fost doar Bălan, în vreme ce Pițurcă a atins 86%
4. DRIBLINGURI
Lăcătuș: nu i-a reușit niciunul, din 3 încercări, din echipa Stelei, alături de el, au mai fost doar doi care n-au driblat deloc, Belodedici și Bărbulescu
Balint: a reușit 3, dar din 9 încercări, doar 33% procentaj de reușită, de două ori și jumătate sub Pițurcă și Iordănescu și cu același număr de driblinguri ca Iovan
5. MINGI PIERDUTE
Lăcătuș: nu mai puțin de 22, cele mai multe din echipa Stelei, iar în propria jumătate a irosit 5 baloane, de asemenea, cele mai multe
Balint: 15 astfel de baloane, al 3-lea cel mai vulnerabil
6. PRELUĂRI NEREUȘITE
Lăcătuș: două baloane preluate greșit
Balint: nu mai puțin de 4 preluări eronate, cele mai multe din echipa Stelei
7. INDEX INSTAT
Lăcătuș: o medie de 159, pe penultimul loc, primii din trupa roș-albastră fiind Duckadam, Boloni și Pițurcă
Balint: o medie și mai slabă, 153, s-a clasat ultimul între steliști, singurul fotbalist al Barcei mai slab decât Lăcă și Balint a fost Archibald (145 index)
3-0în favoarea Stelei a fost raportul jucătorilor din finală care la acel moment erau eligibili U21: Belodedici și Lăcătuș, născuți în 1964, Balint, în 1963, cel mai tânăr de la Barcelona fiind Pedraza, născut în 1962
Alexanco, nr. 1 al Barcelonei
Alexanco, căpitanul Barcelonei (foto: Imago)Cel mai bun om al adversarei Stelei în seara de 7 mai a fost un fotbalist care ulterior avea să devină foarte cunoscut în România. E vorba despre Jose Ramon Alexanco, care a evoluat fundaș central și care a avut cel mai mare index InStat dintre toți cei 13 jucători pe care Venables i-a folosit. E adevărat, la loviturile de departajare a ratat, el fiind primul care a executat. Totuși, pe parcursul celor 120 de minute, randamentul său a fost unul excelent.
A fost aproape imbatabil în dueluri, mai ales cu jucătorii ofensivi ai Stelei, a avut un raport general de dueluri câștigate-pierdute cu Pițurcă, Lăcătuș și Balint de 16-4! De fapt, Alexanco a arătat grozav la acest parametru, al duelurilor:
- 7-2 cu Pițurcă
- 6-2 Balint
- 3-0 Lăcătuș
- 1-0 Majearu
- 1-0 Bumbescu
- 1-1 Boloni
- 0-1 Bărbulescu
A avut un procentaj al duelurilor câștigate de 75, al doilea cel mai mare de la Barcelona și mult peste cei doi stoperi ai Stelei: Belodedici (59%), Bumbescu (55%), de fapt, niciun fotbalist al Stelei nu a avut un nivel peste Alexanco
A avut un procentaj de 86% dueluri câștigate în defensivă, numărul 1 al finalei
A recuperat nu mai puțin de 21 de baloane, cele mai multe dintre toți fotbaliștii care au fost pe teren, comparativ, Bumbescu și Belodedici au recuperat la un loc 25 de mingi
Alexanco urma să împlinească 30 de ani în mai 1986 și era deja de 6 sezoane la Barcelona. El a purtat banderola de căpitan al echipei sale. Venise de la Bilbao, cu care disputase o finală de Cupa UEFA, în 1977, iar cu Barca reușise că cucerească 6 trofee, printre care un titlu și o Cupă a Cupelor. El avea să-și treacă în cont Cupa Campionilor, pe care Barca a câștigat-o cu Cruyff antrenor în 1992, Alexanco fiind în lotul catalanilor până în 1993, moment în care avea 37 de ani.
Ulterior, a devenit antrenor și a fost numit, pe filiera Ioan Becali, „principal” la Universitatea Craiova, în sezonul 1997-1998. A fost în centrul unei imense controverse. A încurcat pe Rapid în ultima etapă, deși un succes al giuleștenilor, care echivala cu titlul de campioni, ar fi calificat-o automat pe Știința în cupele europene. După finalul campionatului, Rapid a bătut-o pe Craiova în finala Cupei, astfel că oltenii au pierdut Europa, iar Alexanco a fost îndepărtat.
{{text}}