Fost antrenor la FCSB, fost director de metodică la Academia Hagi și actualmente membru în Comisia Tehnică a FRF, Massimo Pedrazzini (64 de ani) a susținut în direct la GSP Live că tânărul fotbalist român are dificultăți de adaptare în fotbalul de top din Europa din cauza modului în care este crescut în familie.
Fotbalul românesc traversează o criză serioasă la nivel de seniori în ciuda faptul că în ultimii ani naționala U-21 a reușit două calificări și rezultate importante la turneele finale de Campionat European.
Dintre tinerii jucători considerați mari talente, doar doi au ajuns să joace la o echipă de top din primele patru campionate ale Europei: Anglia, Spania, Germania și Italia.
Ionuț Radu (24 de ani) este rezervă de portar la Inter, dar greșeala gravă din meciul cu Bologna îi reduce și mai tare șansele de a reuși la clubul din Milano. Radu Drăgușin (20 de ani) a fost folosit în câteva meciuri la Juventus, însă fundașul central este acum împrumutat la Salernitana, echipă care se zbate în lupta pentru evitarea retrogradării.
VIDEO Massimo Pedrazzini, analiză asupra tinerilor fotbaliști români: „Trebuie să formăm jucătorii când sunt juniori”
Care este cauza pentru care tinerii fotbaliști români nu mai reușesc să ajungă la cel mai înalt nivel în străinătate?
În direct la GSP Live, Massimo Pedrazzini a lansat o teorie la care a ajuns după analize cu psihologi. Actualul membru al Comisiei Tehnice din cadrul FRF pune situația actuală pe seama lipsei de responsabilitate a micilor fotbaliști români:
„Copiii sunt mai protejați acum, dacă poți să-i dai tu paharul să bea apă o faci. Dar copilul care intră pe teren are o responsabilitate.
Are responsabilitate să păstreze sarcinile de joc, are responsabilitatea să-și ajute colegul la greu, responsabilitatea de a nu fi depășit de adversarul direct, responsabilitatea de a juca bine. Ideea de responsabilitate nu începe când el intră pe teren, începe de acasă”.
Massimo Pedrazzini: „Cine se ocupă de toate? Mama”
Pedrazzini spune că majoritatea acțiunilor întreprinse de un mic fotbalist au în spate ajutorul mamei: „Am făcut o analiză cu psihologi. Cum arată o zi obișnuită a unui tânăr? Se trezește, se spală pe dinți și se îmbracă. Sunt trei acțiuni. Acum, să le luăm pe rând. Se ridică din pat, patul nu-l aranjează el. O face mama. Apoi se spală și se îmbracă. Cine îi pregătește îmbrăcămintea? Mama.
Apoi, micul dejun. El lasă farfuria nespălată pe masă. Cine se ocupă de toate? Mama. Se duce la școală, ghiozdanul e pregătit de mama. Pe drum spre școală, ghiozdanul e ținut de părinte. Să nu aibă copilul greutate. Dacă nu cumva copilul trage un troler, un alt mod de a scăpa de greutate.
De când se trezește până la intrarea în școală, responsabilitatea copilului este zero. Nu mai vorbim că mulți părinți le fac temele copiilor. După școală, geanta de antrenament e pregătită de mama. Întrebarea este când începe responsabilitatea copilului. Mi s-a întâmplat la meciuri ca un copil să-mi spună: «Domn profesor, nu am apărători!». L-am întrebat de ce nu are. «Nu mi le-a pus mama». Și eu ce fac?! Mă duc la mama lui să-i spun că astăzi nu intră ea pe teren!?”.
Pedrazzini - care lucrează acum la loturile naționale feminine și la naționala masculină U20 - spune că, pe lângă lipsa de responsabilitate, fotbalistul tânăr român este dezavantajat și de modul de lucru al antrenorilor de la copii și juniori:
„Sunt lucruri mici care te ajută să-ți deschizi creierul. Apoi, noi venim pe teren și pretindem ca acești copii să se poarte ca adulții. De multe ori, antrenamentele sunt prea puțin potrivite pentru nivelul și pregătirea copiilor.
Antrenorul e focusat mai mult ca echipa să arate bine, nu să-i învețe lucruri individual pe jucători. Creșterea individuală e foarte redusă, implicarea e foarte redusă, nivelul cognitiv e redus. Aici e diferența mare între noi și alți țări mai dezvoltate”.
{{text}}