Sigur că intră în discuție ofsaidurile nesemnalizate din ultima etapă jucată. La Cr. Costin și, respectiv, la Boateng. Logic că s-a insistat asupra lor din moment ce-au influențat rezultatele. Implicit, finalul campionatului.
De acord că au fost mici, la limită, infinitezimale. Dar și așa trebuiau sancționate, aici Gigi Becali și fanii FCSB au dreptate. Nu pot fi contraziși.
Mai ales că, dezvăluia Gazeta ieri, dacă exista VAR în Liga 1, FCSB ar fi avut șanse mai mari la titlu! Acesta e însă doar un exercițiu de imaginație, un prilej de comentariu în plus. Cum n-a existat VAR, ordinea din clasament trebuie judecată în funcție de modul în care s-a arbitrat, nu de cel în care s-ar fi putut arbitra.
FC Voluntari a egalat în minutul 88 cu ajutorul unei gafe de arbitraj. O degajare a portarului Mihai Popa a fost deviată pe spate de Olawale, iar mingea a ajuns la Costin - aflat într-un ofsaid nesemnalizat - care a stabilit scorul final, 2-2!Fără îndoială că asistentul Valentin Avram a greșit în clipa în care n-a sesizat ofsaidul milimetric din care Cr. Costin a reușit egalarea. La fel de grav e însă pentru FCSB, dacă nu mai îngrijorător, că a luat golul 2 în minutul 88 pe o degajare de 70 de metri a portarului advers! Ce păzeau fundașii centrali Miron și I. Cristea, ca și coechipierii lor ce-ar fi trebuit să securizeze avantajul, să înghețe jocul?!
Obiectiv, Duckadam aprecia la TV că „FCSB a comis multe erori”. Așa e. Numai că Gigi Becali și apropiații lui au uitat de ele, preferând să vadă paiul din ochiul altuia înaintea bârnei din ochiul propriu. Contestând vehement acest al cincilea triumf consecutiv al „feroviarilor”, latifundiarul a căutat vinovați peste tot, dar nu și în curtea lui! Poate că n-ar fi stricat, n-ar strica, să se uite și-n oglindă, ce ziceți?
Decretând „CFR a furat titlul", Gigi a extins aria acuzaților. Către finul Pandele, primar la Voluntari, pentru că le-ar fi oferit fotbaliștilor prime de 1.500 de euro, pe lângă cele de 3.000 primite din Gruia. Nu l-a iertat nici pe Reghecampf pe motiv că Universitatea s-ar fi predat la Cluj. Nu i-au scăpat nici câțiva foști și actuali oameni politici, suspectați c-ar fi uneltit pentru succesul formației ardelene. Și lista „complotiștilor” poate continua.
Firește, GB n-a produs nicio dovadă. N-a demonstrat nimic. A vânturat doar speculații și bănuieli. Vorbe goale, rostite de un individ care, simțindu-se trădat de toți, părăsit, s-a supărat precum, îmi cer scuze, oierul pe sat.
Între altele, el s-a referit și la meciul cu cântec din 2013, la acel 5-2 ce-a salvat-o de la retrogradare pe Viitorul Constanța, echipa lui Gică Hagi, nașul său de cununie. Deși Adi Popa, folosit atunci o repriză, a jurat că „Nu s-a dat nimeni la o parte”, Becali a pretins că, fiind om de onoare, el și-a ajutat nașul la greu. În sensul în care, împotriva voinței lui Reghecampf, care „făcea figuri” (dar care s-a schimbat între timp!), Gigi a decis titularizarea unor rezerve.
Fără să fie ușor de crezut, Hagi s-a apărat că n-a avut niciodată vreo înțelegere cu GB în măsură „să afecteze integritatea competiției”. După care a tras concluzia, la îndemâna oricui, că finul „nu știe să piardă”.
Ar fi completat tabloul dac-ar fi adăugat ideea conform căreia cine nu știe să piardă nu știe nici să câștige. Ea chiar i se potrivește lui Gigi Becali, deși normal era ca, după atâtea experiențe nefericite, acesta să fi învățat ceva. Din păcate, n-a învățat.
{{text}}