„Aștept, să nu mă «vând» ușor”. Aceasta este rețeta pe care Cătălin Căbuz (25 de ani), portarul Chindiei, a folosit-o la returul barajului de supraviețuire în Liga 1, cu Chiajna, când a parat primele două penalty-uri și a netezit drumul spre salvarea târgoviștenilor.
La 25 de ani, Cătălin Căbuz pare să-și fi găsit locul la Chindia, unde a fost printre cei mai folosiți jucători din lotul lui Emil Săndoi. Iar în barajul supraviețuirii, cu Chiajna, a fost până la urmă atuul târgoviștenilor, cu cele două penalty-uri consecutive parate în returul de la Ploiești.
„Băieții au zis că-mi fac cinste, dar n-au mai apucat, așa că o amânăm pentru după reunire. N-am stat prea mult să sărbătorim, eram toți obosiți și abia așteptăm să plecăm fiecare acasă”, a spus Căbuz.
Cătălin Căbuz: „Am urmărit cum execută în dimineața meciului”
- Salut, Cătălin! Ce faci, ești deja în vacanță?
- Nu, n-am plecat încă, sunt acasă, la Sibiu, cu soția și cu fiul nostru de 3 ani, Zian Edan. Au fost și ei la Ploiești, fiindcă puștiului îi place deja fotbalul. Era fericit, l-am dus și pe el puțin pe la vestiare, să vadă cum e. Acum ne gândim unde să plecăm câteva zile.
- Cum a fost la penalty-uri, după ce 120 de minute ai cam șomat?
- Greu, presiune, normal, când ești responsabil pentru totul sau nimic. Tot meciul am încercat să rămân concentrat, vorbeam cu băieții în apărare, să nu ne prindă pe vreo contră. Așteptam să cadă golul nostru, că prea am avut ghinion, cu atâtea ratări, plus o bară. Iar pentru penalty-uri eram pregătit, era momentul să pun și eu umărul la salvare.
- Ai făcut antrenamente speciale?
- Am pregătit și asta. Cu două zile înainte de meci, am făcut o serie de penalty-uri, iar eu și cu Dinu am câștigat duelul cu colegii, am apărat foarte multe lovituri. A doua zi însă, s-au pus pe treabă și n-am mai scos niciunul.
În plus, antrenorul meu, Dumitru Hotoboc, mi-a scos video penalty-urile lor, să văd cum bat. Le-am revăzut și în dimineața jocului, făcusem și o listă. Culmea e că jucătorii cărora le-am parat loviturile nu erau pe listă! Așa că până la urmă, tot inspirația, flerul fac diferența.
- Rememorăm puțin: cum de ai ghicit unde vor executa primii doi adversari?
- Încerc să nu plec înainte pe un colț, să nu mă «vând» ușor, cum se zice. Aștept, să văd cum vine spre minge, încerc să intuiesc cum va trage, cu interiorul, cu latul. E și o chestie de intuiție, de moment.
La Sakovici, așa am simțit, că va da în stânga mea, iar la Palmeș, știam că va prefera să tragă cu interiorul, execuția mai sigură, fiindcă ratase colegul lui înainte.
Cătălin Căbuz intervine salvator în Chindia - Chiajna // foto: Imago Images
- Ce ai simțit?
- După prima paradă, mi-am zis să mai scot neapărat una, să scăpăm odată de barajul ăsta! După a doua, nu mai știu, eram prea fericit, dar tot am avut emoții. La Llullaku nu am mai reușit să apăr, deși, culmea!, era singurul pe care îl văzusem pe video. Dar la el e greu, schimbă mereu, e dificil să intuiești unde va executa.
Căbuz admite: „Cel mai greu sezon, nu vreau să mai trec prin așa ceva”
- Ai mai apărat penalty-uri?
- Da, pe la Hermannstadt, dar niciodată două într-un meci la seniori. La juniori, într-o semifinală la U19, cu Dinamo, când eram la Viitorul, am mai parat 3 lovituri de departajare și ne-am calificat în finală, pe care am și câștigat-o.
- Cum a fost sezonul ăsta?
- Poate cel mai greu din carieră, cu echipa, fiindcă n-am mai trecut prin așa ceva. În 2019 am mai apărat într-un baraj, la Hermannstadt, când am câștigat cu U Cluj, dar parcă n-a fost la fel de dificil.
În plan personal a fost un an bun, un pas înainte că am venit la Chindia și am început să apăr constant. Simt că am câștigat în experiență, m-am maturizat. Și sper să continui pe această linie, fiindcă vreau să progresez mereu.
- Ai vreun idol?
- Da, îmi place de Samir Handanovic. Îl urmăresc de mult timp, îl studiez, încerc să mai fur câte ceva și de la el.
Am și avantajul că mă înțeleg foarte bine și cu antrenorul meu de portari, Dumitru Hotoboc. Nu ne cunoșteam dinainte, dar m-a ajutat emorm în acest an.
- Ce ar urma pentru tine?
- Mai am un an de contract cu Chindia, deci voi avea ocazia să am continuitate, dacă voi munci ca până acum. Și sper să fie altfel și pentru echipă, să nu mai trecem prin emoțiile de acum. Când mă gândesc, dacă făceam un egal la Mioveni, scăpam de baraj. Dar așa a fost să fie.
- Cum se explică diferența asta dintre Chindia din sezonul precedent, câștigătoare a play-out-ului și cea de acum?
- S-au adunat mai multe. Oboseala unui sezon în care am fost numai pe drumuri, fără propriul stadion. Apoi, am făcut și noi greșeli, în unele partide. Au mai venit și câteva erori de arbitraj împotriva noastră.
Normal că a apărut o lipsă de încredere, mai ales că am pierdut mulți jucători de bază față de precedentul sezon. Nu e simplu, pentru o echipă mică, dar sper ca în viitorul campionat să nu mai avem astfel de probleme.
Nu m-au mirat deloc paradele lui Cătălin la penalty-uri. În materie de cult al muncii, nu am văzut un jucător mai dedicat decât el, atât în viața sportivă, cât și în cea din afara gazonului. E genul kamikaze, e o plăcere să lucrezi cu el. Dar mai avem mult de lucru
- Dumitru Hotoboc, antrenor cu portarii la Chindia
33 de meciuriîn toate competiţiile a strâns Căbuz în acest sezon, având o medie a notelor gsp de 6,1, cea mai mare din lotul Chindiei
{{text}}