Sârbul Nikola Markovici, unul dintre liderii de la CSU Oradea, a rememorat momente teribile de pe vremea războiului din țara sa, care i-au marcat viața. Uriașul de 2,08 metri iubește Oradea, consideră că românii îl apreciază chiar mai mult decât conaționalii săi.
Nikola Markovici este unul dintre baschetbaliștii care au ridicat nivelul ligii interne. Sârbul a sosit în urmă cu 3 ani la Oradea și s-a îndrăgostit de oraș. Iremediabil, încât a mărturisit acum: „Cred că iubesc mai mult Oradea decât Belgradul!".
Uriașul înalt de 2,08 metri, în vârstă de 32 de ani, s-a bucurat de un titlu de campion cu bihorenii, de o Supercupă, dar în acest sezon nu a reușit să pătrundă mai sus de Final Four, Oradea oprindu-se în semifinale, răpusă de Voluntari. Dar nu disperă, speră ca la anul să intre iarăși în cursa pentru lauri cu U-BT Cluj Napoca, echipa care a devenit din nou campioană a țării, Voluntari, Pitești și cine se va mai lupta în proxima ediție.
Nikola Markovic: „Sunau sirenele, fugeam de pe teren în subteran. Am văzut grenade aliniate”
- Nikola, care este planul pentru viitorul sezon?
- Obiectivul rămâne să intrăm în lupta pentru câștigarea campionatului. Nu se schimbă obiectivul. Mai trebuie să corectăm diverse lucruri, sper să o facem, în așa fel încât să fim pe drumul bun.
- Oamenii te cunosc în lumea baschetului. Cum ești tu în afara sălii, a antrenamentelor?
- Un om normal, ca tine, ca și ceilalți, vreau să trăiesc ca un om autentic. Vreau să dăruiesc lucruri și momente.
Markovic, fan împătimit al sportului
0Ai avut vreodată posibilitatea să ajungi în NBA?
- Nu, chiar nu. Mi-ar fi plăcut, dar n-am avut posibilitatea. Nu e ușor ca european să pătrunzi în acea lume. Nu am stat niciodată să mă gândesc ce-aș fi făcut dacă sau cum m-aș fi acomodat. Astea sunt chestii care ți se întâmplă sau nu.
- Cum te relaxezi?
- Când sunt copiii la mine, la Oradea, cu soția, atunci viața le este dedicată. Au rămas la Belgrad, dar îl vizitează des pe tati. Le place și lor în România. Eu? Sunt un fan al sportului, urmăresc tot în Europa: baschet, tenis, Formula 1, fotbal. Nici nu știu ce văd mai mult, acopăr toate sporturile.
- Și care sunt preferații tăi?
- Sunt fan Real Madrid, Hala Madrid, din Italia prefer AC Milan, din Anglia Liverpool, a fost greu să aleg cu cine țin la finala Champions League, Salah sau Benzema. Anticipez multe goluri. La tenis sunt fanul lui Djokovici al meu, e greu să nu-l iubești, dar mai sunt și alții, Alcaraz, Zverev, Nadal, sunt fan Roland Garros. Formula 1 o iubesc! Sunt fan Red Bull, Perez și Verstappen. Îmi place că și Ferrari a devenit din nou competitivă... Ți-am zis, sunt fan al sportului. Este o eră frumoasă a sportului de urmărit, suntem fericiți că vedem așa ceva. Imagini pentru totdeauna -
- Te sperie situația din Ucraina?
- E greu să nu te gândești. Bagă teama în tine, se întâmplă în Europa, aproape. În Serbia am trecut prin asta, în anii '90, parcă nu la aceeași scară ca acum, dar ni s-a întâmplat. Sper să se termine cât mai repede, oamenii inocenți plătesc cel mai mare preț.
- Ai fost în mijlocul evenimentelor?
- Cum să nu?! Aveam zece ani, îmi amintesc ca ieri. Școlile au fost oprite, am fost bombardați luni întregi, crunt, teribil! Ne-am ascuns în subterane. Mi-aduc aminte că jucam baschet și se auzeau sirenele, trebuia să te ascunzi. O bombă a căzut lângă benzinăria de lângă blocul meu. Eram speriat. Am văzut grenade cu ochii mei, întinse pe pământ. Sunt chestii care te urmăresc pe viață. Am simțit pe pielea mea, a familiei, ororile războiului. Balcanii au stat mereu pe un butoi cu pulbere, de la Imperiul Otoman încoace, orice a creat pericol.
Antrenorul nostru este foarte amuzant, cu el nu te plictisești, ține atmosfera la cel mai înalt nivel. Îi face pe jucători să se simtă bine. Este foarte important să ai o atmosferă pozitivă în cadrul grupului
- Nikola Markovici, power forward CSU Oradea
„Războiul aduce profit, urăsc politica"
- Cum au trăit sârbii războiul, atunci?
- Noi suntem foarte mândri. Chiar dacă lupta nu a fost fair-play în urmă cu 20 de ani, noi fiind loviți de toți, oamenii din Serbia nu s-au temut. Ieșeau pe străzi, pe poduri, cu tricouri cu semnul „țintă".
- Și ce a schimbat asta în tine?
- Am ajuns să urăsc politica! Este o luptă pentru teritorii a unora cărora nu le pasă de semenii lor, de conaționalii lor, darămite de alții. Mă întreb de ce nu putem trăi normal, în pace, în dragoste?! De ce își arată mușchii și vor teritorii? Dar e clar, nu se fac bani în pace, ci doar în război! Războiul aduce profit.
- Ai fost speriat de coronavirus?
- La început, am zis că e glumă, că va trece, că nimic rău nu se va îndeplini. Dar uite că, după doi ani, e tot aici. Au murit oameni, mulți, nu poți spune că e glumă! A fost o perioadă teribilă, deși, din fericire, n-am avut probleme mari. Am avut coronavirus, de două ori, dar fără simptome, doar că am fost blocat în casă.
12 echipea bifat Markovici în carieră: Mega Vizura, Steaua Roșie, FMP Belgrad, Vojvodina Novi Sad (toate Serbia), KAOD, PAOK Salonic, Panelefsiniakos (toate Grecia), Trefl Sopot, Stal Ostrow, Stelmet Zielona Gora și Anwil Wlocklawek (toate Polonia) și CSU Oradea
2021este anul în care Nikola a contribuit la cucerirea medaliei de bronz în FIBA Europe Cup cu orădenii
România văzută prin ochii lui Markovic:
- „Iubesc Oradea, cred că-mi place mai mult decât Belgradul. Oraș mai mic, ajungi oriunde imediat, foarte curat, se investește masiv și bine. Invit și românii, și străinii să viziteze acest oraș, care rivalizează cu oricare din țară la titulatura de cel mai frumos"
- „Aici am încredere și să las vecinilor cheile de la casă, atunci când sunt plecat. Pe bune! Am prieteni români, ne conversăm, ne vizităm. Și la club, cu toții suntem uniți, prieteni, de la primul până la ultimul om"
- „Expresia mea preferată în limba română este «Sănătate, Doamne ajută!». Oamenii mă tratează chiar mai frumos decât sârbii mei"
{{text}}