De acord că naționala s-a prezentat la Zenica mai bine decât la Podgorica, unde a arătat sub orice critică. De coșmar. Mai bine, dar nu destul cât să obțină măcar un egal. Pe care, judecând după ocaziile monumentale irosite de Pușcaș și de Burcă, l-ar fi meritat. Atât că fotbalul se joacă pe goluri, nu pe merite. Contează rezultatele, nu impresiile, tabela de marcaj fiind cea care ține în viață orice antrenor.
La capitolul rezultate, Edi Iordănescu stă foarte rău. Adunând doar un punct din 12 posibile, procent de reușită ridicol, e selecționerul cu cel mai slab start din istoria centenară a naționalei noastre! Nu unul dintre, ci chiar cel mai slab.
Și asta în ciuda faptului că în timpul domniei de 8 ani a lui Burleanu, de la Daum încoace, echipa reprezentativă a fost încredințată numai unor tehnicieni ce-au dezamăgit.
Nepriceput și aerian, Burleanu a dat-o de gard de câte ori a numit selecționerul. Numai acesta ar constitui un motiv solid ca să demisioneze, dar știm toți că nu se va întâmpla așa.
Iată însă că într-un moment în care România e-n pericol să pice în grupa 3 valorică a Ligii Națiunilor, „țintarul” îi oferă prilejul de a drege repede busuiocul. Urmează să întâlnească Finlanda pe 11 iunie și Muntenegru pe 14, meciuri programate acasă.
Această „dublă” trebuie pregătită și abordată ca o ultimă șansă de a reveni în lupta pentru locurile 1 și 2, cele care i-ar permite lui Iordănescu jr. să continue.
Altfel, dacă naționala va termina pe 3, Federația ar putea să-l schimbe. Ba chiar ar avea dreptul s-o facă, după cum au convenit părțile la semnarea contractului, dacă ea se va clasa pe 4 și va retrograda.
În consecință, pentru ca Edi să rămână în funcție, „tricolorii” sunt obligați să scoată luna asta măcar 4 puncte, să nu zic 6. Deoarece, în caz contrar, Chiricheș et Comp. n-ar mai avea nici cum și nici când să recupereze în retururile cu Finlanda și Bosnia din septembrie terenul pierdut în iunie.
Cu alte cuvinte, fără puncte acum, le-ar fi greu să evite pozițiile 3 sau 4. Care l-ar expune pe selecționer.
Surprinzător, acesta s-a sucit! A declarat „Chiar dacă echipa nu va termina pe primele două locuri, nu va fi un turneu ratat”!, sugerând că nu intenționează să plece nici în condițiile în care n-ar câștiga cu Finlanda și cu Muntenegru! Încrezător în posibilitățile naționalei, ar dori să acopere și preliminariile CE 2024.
Cu toată simpatia pe care i-o port și pe care n-am ascuns-o, fiind vorba despre un antrenor tânăr și instruit, de perspectivă, consider că Edi judecă greșit.
În eventualitatea că naționala nu se va trezi și va decepționa mai departe, el n-ar trebui să se cramponeze de scaun. Să fie demn, om de onoare, și să renunțe din proprie inițiativă. Să demisioneze, să nu-și compromită mai tare cariera. Odată cu el și Burleanu, în ideea că boala lungă e întotdeauna moarte sigură.
{{text}}