Fotbalul românesc se pregătește de cele mai penibile momente din istorie, dar, evident, deși presa a anticipat asta de vreo 10-11 ani, tot media este vinovată că nu avem rezultate, iar echipa națională este sinonimă cu dezastrul
Înainte de apariția social media, aveai impresia că doar chibiții sunt apropiați ca mentalitate de jurnaliștii de școală veche, unde concluzia era la unison: dacă echipa a jucat prost, clar că a fost vina antrenorului sau dacă aveai un Chiricheș pe teren, categoric că el mâncase meciul.
Înainte de a exploda informația la tot pasul, aveai încredere dumnezeiește în ceea ce spuneau jurnaliștii, n-aveai nici meciul transmis, luai ziarul a doua zi și aflai ce s-a întâmplat. De exemplu, când Arezanov l-a rupt pe Balaci și l-a scos din fotbal, nea Stelică Trandafirescu n-a amintit un rând în cronica scurtă din gazetă.
Astăzi, peste tot, când joacă echipa națională, sunt păreri peste păreri, însă lumea s-a săturat să mai fie serioasă în critici la adresa băieților în galben. Nu, nu are nicio legătură galbenul cu faptul că i-am avut pe Father Chicken și acum îl avem pe Chicken Little. Însă, peste orice părere predomină eternul proverb cu capra vecinului.
Dar ați văzut Ungaria? Dar Bulgaria?
Și ca-ntr-o comedie pastorală, de genul Cum vă place, de Shakespeare, transpusă la nivel de spațiu mioritic, vom observa că ne uităm doar la capra vecinului. Ungaria a bătut Anglia, nu o dată, de două ori la rând, aseară chiar cu 4-0, britanicii spun că-i un accident, pe când maghiarii își iau avânt. Maghiarii investesc în fotbal, prin Austria, prin Germania, prin România, țară mică, dar cu gândire globală.
Noi nu investim în nimic, dar primul aspect scos în evidență este: “Mamă, dar ați văzut ce a făcut Ungaria?”. Desigur, va veni oracolul din Bălcești și ne va spune că a avut dreptate. Tot el ne spunea acum 20 de ani că Goian va ajunge la Real Madrid și că naționala Ungariei va fi formată din jucători români. Tot pe capra vecinului.
Și pentru că trebuie să existe și unii de care să râdem, ne ducem la sud, acolo unde se tot fac concediile și românul se minte că are condiții mai bune. Are pe dracu’! Drumurile prin Bulgaria sunt la fel ca la noi, dacă riști să mănânci ceva proaspăt pe litoralul lor ești la un pas de cufureală, doar te minți că e mai ieftin și ți-a plăcut lekă noșt deța mai mult decât noapte bună. Ei bine, bulgarii, la fotbal, sunt topiți în cadă.
Noi n-am ajuns încă la nivelul unui egal cu Gibraltar sau să luăm 5 de la Georgia, însă cred că trebuie să luăm lecții despre neputința altora, pentru a înțelege de ce am căzut atât de mult. Purceaua-i moartă-n coteț, dar noi o lăsăm acolo să putrezească și-l mai validăm pe dom’ președinte pentru 4 ani, fără concurență.
Ne mințim că și-n alte sporturi e mai rău...
Evident, oamenii din fotbalul românesc sunt cei mai vocali, pentru că sunt și cei mai băgați în seamă. Zic ei că fotbalul ar fi oglinda societății, că totul merge spre rău, dar uitați-vă la handbal, Baia-Mare a fost în finală europeană, la baschet, U Cluj a jucat în Liga Campionilor, multe sporturi au înțeles care este mersul și ce trebuie făcut.
În fotbalul nostru, totul e cu titlul gratuit și cu mâna întinsă la televiziuni și primării. Și aici e tot cu capra vecinului, doar că iarăși ne mințim că în fotbal există o capră mai șchioapă și care nu vede prea bine, are strabism.
Asta-mi amintește de o întâmplare de la Caracal. Juca FC Caracal în Cupa României, vă dați seama, era moment istoric asemănător cu căruța cu proști, răsturnată în timpul revoluției de la 1848, că de acolo pleacă povestea. La poarta stadionului, noi presa, prezentăm acreditările, iar Geanga de la intrare spune așa: “Ia, hai, bă, voi ăștia de la București, plătiți bilet, ce e cu foile astea? Ce bă, tu-vă muma-n cur, n-aveți 5 lei să luați un bilet? Și așa ați distrus fotbalul românesc!”. Vă dați seama, și Geanga de la Caracal găsise vinovatul pentru situația fotbalului autohton... probabil așa ne va spune și Burleanu, cu Stoichi-Gol sau Coșcogeamite Burchel și personajele de basm de la noi.
{{text}}