România - Argentina 3-2, cea mai mare victorie din istoria naționalei, s-a născut la capătul unui meci în care am fost subordonați total: sud-americanii au avut o posesie dublă, iar raportul paselor în careul advers e umilitor, 6-38! Numai Ortega și Simeone au driblat împreună mai mult decât au făcut-o toți cei 13 „tricolori” folosiți de Iordănescu. Formula cu care România a jucat ultimele minute e incredibilă: Prunea - 6 fundași - 4 mijlocași defensivi - zero oameni de atac!
- CONTEXT: Gazeta Sporturilor a lansat luna trecută „Istoria la raport” - un proiect special prin intermediul căruia vom privi cu alți ochi faze celebre, vom înțelege diferit cum s-au obținut victorii memorabile și vom aprecia altfel jucători renumiți;
- Redacția GSP a ales 10 meciuri faimoase din istoria fotbalului românesc și a finanțat analizarea lor din perspectivă modernă, cu ajutorul tehnologiei și al instrumentelor de ultimă generație;
- Mai exact, toate aceste partide de neuitat pentru români vor fi disecate prin intermediul rapoartelor de performanță InStat, compania ce livrează statistici minuțioase din fotbalul actual către mii de cluburi și milioane de fani din întreaga lume;
- Reinterpretarea istoriei prin filtrul acestor rapoarte este o adaptare la nevoile actuale ale fanilor, pentru care fotbalul devine mai spectaculos dacă e privit prin intermediul statisticilor detaliate;
- Cele 10 meciuri analizate de Gazetă în proiectul „Istoria la raport” vor fi, în ordinea disputării lor:
» Brazilia - România 3-2 (1970)
» România - Italia 1-0 (1983)
» Steaua - Anderlecht 3-0 (1986)
» Steaua - Barcelona 2-0 (1986)
» Steaua - AC Milan 0-4 (1989)
» Steaua - Dinamo 0-3 (1989)
» România - Argentina 3-2 (1994)
» România - Suedia 2-2 (1994)
» România - Anglia 3-2 (2000)
» România - Slovenia 1-1 (2001) - Pe lista inițială a redacției au fost mai multe partide, însă ele n-au putut fi analizate din cauză că în nicio arhivă nu mai există înregistrările video integrale. Printre altele, e și cazul meciurilor Craiovei Maxima sau ale celor dintre Dinamo și Hamburg ori Liverpool din anii '80. Toate mai sunt azi disponibile doar ca rezumate, ceea ce le-a făcut imposibil de analizat pentru a genera rapoarte statistice complete.
EPISODUL 6: România - Argentina 3-2 (1994)
Astăzi ne legăm speranțele de un parcurs decent într-o Ligă a Națiunilor în care tremurăm în fața unor adversare precum Muntenegru, Finlanda și Bosnia. Cândva, în urmă cu mai puțin de 30 de ani, jucam de la egal la egal cu marile naționale sud-americane, pe care le trimiteam acasă de la un Mondial de vis făcut de "tricolori".
3-1 cu Columbia și 3-2 cu Argentina au fost confruntările de top ale Generației de Aur la un turneu care a rămas în istorie drept Everestul primei noastre reprezentative. Și pentru că România - Argentina 3-2 înseamnă victoria repurtată de naționala României în cea mai avansată fază a unui Campionat Mondial, Gazeta l-a ales pentru a fi inclus în lista de 10 meciuri ale proiectului „Istoria la raport”.
Succesul de atunci repurtat de Hagi și compania a fost uriaș. Am acces în sferturile de finală, adică între cele mai bune 8 naționale ale turneului și am eliminat pe nimeni alta decât naționala care disputase precedentele două finale de Mondial: în 1986 câștigase trofeul, în 1990 l-a pierdut.
Am învins Argentina, dar modul în care am făcut-o, developat acum în detaliu de raportul InStat, arată ceva cu totul ieșit din comun. O dominare autoritară a sud-americanilor și un joc de un randament fabulos al "tricolorilor", care au fructificat la maximum tot ceea ce s-a ivit ca oportunitate la poarta apărată de Islas.
POSESIE: 2:55 minute am avut mingea în treimea adversă
România a avut extrem de puține momente în care a apărut cu mingea în posesie în ultimii 30 de metri ai sud-americanilor. În tot meciul, acest lucru s-a întâmplat, cumulat, în mai puțin de 3 minute. Mai precis, în două minute și 55 de secunde. A fost suficient însă pentru a produce daune majore aproape de fiecare dată când am apărut în preajma careului advers. În schimb, Argentina a avut balonul la picior, în treimea României, de 3 ori mai mult decât "tricolorii" în ultimii 30 de metri.
Nu prea am văzut mingea
De la început până la final, raportat la fiecare sfert de oră, duelul posesiei a fost câștigat clar de Argentina. N-a fost nici măcar un interval în care să fi trecut măcar de 40% posesie.
62%-38%a fost raportul general al posesiei pentru toată partida, în favoarea Argentinei
Am intrat în careul advers cu mingea la picior de numai 7 ori
Un alt capitol care arată disproporția modului în care a arătat ca aspect meciul e cel al posesiei defalcate pe intrările reușite de cele două formații în diversele zone ale terenului. În întreaga partidă, România a ajuns în careul Argentinei având balonul în posesie de numai 7 ori! În schimb, adversarii noștri au reușit acest lucru de aproape 5 ori mai mult.
Toată România: 6 pase în careul advers. Doar Balbo singur: 13 pase în careul României!
Volumul total al paselor a fost de aproape două ori mai mare pentru sud-americani. Scorul paselor reușite: 462-253. Și procentajul paselor precise din totalul celor încercate a fost mai ridicat pentru Argentina, în ciuda faptului că au avut un număr mult superior: 86% ei, 79% noi.
Dar poate parametrul care arată cât de rău a fost dominată România e cel al paselor primite de fotbaliști în careul advers. Întreaga reprezentativă a României a avut doar 6 astfel de pase! De la argentinieni, un singur fotbalist a primit de două ori mai multe baloane în suprafața de pedeapsă a "tricolorilor" decât toată trupa lui Iordănescu: Balbo (13).
Argentina a avut 38 de pase în careul nostru.
Ne-au driblat de ne-au zăpăcit
Un alt parametru la care am fost depășiți autoritar a fost cel al driblingurilor. Chiar dacă a lipsit Maradona, care jucase formidabil în faza grupelor, Argentina ne-a fost net superioară la acest aspect. A avut un total de 46 de driblinguri, mai mult de dublu față de noi, care am însumat 22. Doar doi fotbaliști, Ortega și Simeone, au însumat mai multe driblinguri reușite decât întreaga trupă a "tricolorilor", cei doi au avut 24 de astfel de procedee. Hagi a fost liderul românilor, dar doar cu 6 driblinguri.
11-1a fost raportul șuturilor la poartă, în favoarea Argentinei, în ultimele 30 de minute ale partidei
Am terminat meciul cu Lupescu atacant! :)
Sistemul folosit de Iordănescu a fost 5-5-0, cu doar doi jucători cu profil ofensiv 100% în formula de start: Hagi și Ilie Dumitrescu. Exact cei doi au fost schimbați pe finalul jocului, iar în locul lor au fost introduși doi mijlocași defensivi, ba chiar unul dintre ei fiind folosit de multe ori la echipa de club și stoper: Papură și Gâlcă. Ultimele minute au prins România cu o formulă incredibilă, în care cei mai avansați jucători erau Lupescu și Dorinel Munteanu!
Batistuta a avut mai mereu doi oamen în marcaj. Aici, Belo și Prodan / FOTO: ImagoFormula României în finalul partidei: Prunea - D. Petrescu, Prodan, Belodedici, Mihali, Selymes - Papură, G. Popescu, Gâlcă, Lupescu, D. Munteanu
2a fost numărul preluărilor nereușite în tabăra României, de 5 ori mai puține decât cele cumulate pentru jucătorii Argentinei
România - Argentina 3-2
- Marcatori: I. Dumitrescu (11, 18), Hagi (58) / Batistuta (16-pen.), Balbo (75)
ROMÂNIA: Prunea - D. Petrescu, Prodan, Belodedici, Mihali, Selymes - Hagi (86 Gâlcă), Lupescu, G. Popescu, D. Munteanu - I. Dumitrescu (89 Papură)
Antrenor: Anghel Iordănescu
ARGENTINA: Islas - Sensini (63 Bello), Caceres, Ruggeri, Chamot - Simeone, Redondo, Basualdo - Ortega - Batistuta, Balbo. Antrenor: Alfio Basile
Arbitru: Pierluigi Pairetto (Italia)
Spectatori: 90.500
Cum se calificaseră în „optimi”
România
- primul loc în grupă
- două victorii (3-1 cu Columbia și 1-0 cu SUA) și un eșec (1-4 cu Elveția)
Argentina
- a mers mai departe de pe locul 3, primele două clasate, cu același punctaj, au fost Nigeria și Bulgaria
- două victorii (4-0 cu Grecia și 2-1 cu Nigeria) și un eșec (0-2 cu Bulgaria)
{{text}}